# A.S.F. a lansat Raportul de stabilitate financiară

> Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis recent Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare - semestrul II 2020, evidențiind adaptabilitatea piețelor financiare non-bancare din...

Publicat: 10 decembrie 2020, 11:58 · Autor: Ionut Badea · Categorie: [Economie](https://jurnalulnational.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/a-s-f-a-lansat-raportul-de-stabilitate-financiara/ · Publicație: Jurnalul National

![](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2022/01/Nicu-Marcu-Presedinte-ASF-scaled-1-1024x561.webp)

Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis recent *Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare - semestrul II 2020*, evidențiind adaptabilitatea piețelor financiare non-bancare din România în fața provocărilor economice generate de pandemia [COVID-19](https://jurnalulnational.ro/programati-pentru-succes-a-treia-regionala-brd-first-tech-challenge-romania-are-loc-la-cluj-napoca/).

Deși efectele crizei sanitare cauzate de SARS-CoV-2 continuă să influențeze economia reală, aceasta se află într-o perioadă de transformări structurale rapide, menite să minimizeze pierderile și să răspundă noilor provocări apărute în diverse sectoare economice.

**„*Raportul de Stabilitate Financiară, împreună cu monitorizarea și evaluarea stabilității financiare, sunt esențiale pentru asigurarea calității reglementării și supravegherii piețelor financiare nebancare. Gestionarea riscurilor permite o evaluare constantă a stabilității acestor piețe, chiar și în situațiile în care efectele șocurilor nu sunt imediat evidente, din cauza noutății sau dificultății de cuantificare a acestora,"* a declarat Nicu Marcu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară.**

*Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare - semestrul II 2020* subliniază că economia românească a avut o evoluție relativ „blândă" în primul trimestru al anului 2020, comparativ cu alte țări europene care au suferit contracții severe. Impactul mai accentuat a fost resimțit în trimestrul al doilea, odată cu implementarea măsurilor de izolare și carantină în perioada aprilie-mai 2020.

De la începutul crizei generate de COVID-19, piețele financiare non-bancare din România au demonstrat o stabilitate remarcabilă, fără fluctuații majore.

La nivel național, fondurile de pensii private se mențin într-un interval de risc mediu spre scăzut, cu o tendință de reducere. Structura sistemului de pensii private din România, bazată pe contribuții definite, este robustă, având multiple mecanisme de protecție pentru participanți. Peste 67% din activele fondurilor de pensii sunt investite în titluri de stat, ceea ce reduce riscul de credit și îl corelează cu riscul de țară, în timp ce riscul de piață este diminuat prin diversificarea plasamentelor.

În sectorul asigurărilor din România, riscurile sunt moderate, dar în creștere, din cauza incertitudinilor generate de criza globală. Riscul de afaceri a crescut din cauza evoluției pandemiei, iar riscurile de profitabilitate și solvabilitate rămân la un nivel mediu. Menținerea ratelor scăzute ale dobânzii poate influența negativ solvabilitatea asigurătorilor de viață. Activele totale au avut o dinamică pozitivă, ceea ce a dus la o creștere a excedentului activelor față de datorii, esențial pentru respectarea cerințelor de capital conform regimului Solvabilitate II. Rata combinată a daunei în prima jumătate a anului 2020 a arătat o ușoară îmbunătățire a profitabilității în sectorul asigurărilor generale, deși rămâne în teritoriu supraunitar pentru principalele clase de asigurare CASCO și RCA - CMR. Riscul de concentrare rămâne ridicat atât pe piața asigurărilor generale, cât și pe cea de viață.

Pe piața de capital din România, riscurile sunt ridicate și în creștere, în special datorită reacției rapide a burselor la factorii perturbatori economici. [Bursa de Valori București](https://jurnalulnational.ro/calculatoarele-second-hand-alegerea-ideala-daca-ai-o-firma-la-inceput-de-drum/) a înregistrat o creștere anuală a valorii tranzacționate, dar capitalizarea nu a recuperat încă pierderile semnificative din prima fază a pandemiei. În perioada iunie-august, contagerea a continuat să scadă, în paralel cu relaxarea măsurilor de izolare socială în întreaga Europă, iar în septembrie a revenit la media pe termen lung. Cu toate acestea, odată cu apariția celui de-al doilea val al pandemiei, contagerea a început să crească în octombrie, iar tendința se preconizează că va continua din cauza reintroducerii măsurilor de carantină în diverse economii europene. În acest context, este posibil să asistăm la presiuni suplimentare asupra lichidității fondurilor, cu o creștere a retragerilor, deși acestea pot utiliza instrumente legale pentru gestionarea lichidității. De asemenea, pe piața fondurilor de investiții persistă un nivel ridicat de concentrare a serviciilor de depozitare.

*Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare - semestrul II 2020* include o analiză interesantă a diferențelor dintre criza financiară din 2008 și cea provocată de pandemia COVID-19.

| ***Compararea crizei financiare din 2008 cu cea generată de COVID-19*** |
| --- |
| 1. **Originea șocului** - în 2008, criza a fost cauzată de factori interni sistemului financiar, precum creditele neperformante, în timp ce în 2020, criza a fost exogenă, provenind din afara sistemului financiar. 2. **Stabilitatea sistemului financiar** - la începutul anului 2020, sistemul financiar era solid, capabil să facă față provocărilor, spre deosebire de 2008, când era fragil și avea probleme interne. Reglementările întărite după criza din 2008 au contribuit la consolidarea sistemului financiar. 3. **Rapiditatea propagării** - semnele crizei din 2007 au apărut treptat, culminând cu falimentul Lehman Brothers în septembrie 2008. În contrast, criza actuală s-a extins rapid la nivel global în câteva luni, cu bursele începând să scadă în februarie 2020 și revenind la nivelurile anterioare până la sfârșitul lunii mai 2020. Totuși, este prematur să afirmăm că sistemul financiar a depășit criza, având în vedere al doilea val pandemic și prognozele OMS pentru un al treilea val. 4. **Reacția autorităților** - în 2020, măsurile au fost mult mai ample, stimulul fiscal depășind 10% din PIB în multe cazuri, ajungând în unele situații aproape de 40% din PIB, comparativ cu stimulul fiscal din 2008, care a fost semnificativ mai mic. *Compararea stimulului fiscal în criza din 2008-2010 cu cel din [criza COVID-19](https://jurnalulnational.ro/imm-urile-pot-obtine-pana-la-un-milion-de-euro-prin-por/) (% din PIB)* ![](https://financiarul.ro/wp-content/uploads/2020/12/info.png) Sursa: FMI 5. **Previziuni privind revenirea economică** - în 2008, revenirea a fost de tip U, cu o creștere pe un trend inferior. În prezent, există speranța unei reveniri în V, bazată pe natura exogenă a șocului, sugerând că, odată ce acesta va fi depășit, economia va reveni la trendul anterior. Totuși, există și voci care prevăd o revenire în W sau U, având în vedere contracția PIB-ului global și semnele de schimbări structurale în economie. **6. ****Impactul economic** - criza din 2008 a afectat în principal economiile dezvoltate, în timp ce criza COVID-19 pare să aibă un impact global, cu o scădere a PIB-ului la nivel mondial, cele mai afectate fiind țările cu economii mai slabe. |

 

*Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare - semestrul II 2020 este disponibil *[AICI](https://asfromania.ro/publicatii/rapoarte-de-piata)*.*