# Analiza sângelui ar putea indica gravitatea traumatismelor cerebrale în primele 24 de ore

> Testul măsoară două proteine și oferă rezultate în aproximativ 15 minute, pentru a sprijini decizia privind necesitatea unei tomografii.

Publicat: 24 octombrie 2026, 12:09 · Actualizat: 24 octombrie 2026, 12:09 · Autor: Iulia Serban · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/analiza-sangelui-ar-putea-indica-gravitatea-traumatismelor-cerebrale/ · Publicație: Jurnalul National

![Test de sânge pentru traumatisme cerebrale](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/test-de-sange-pentru-traumatisme-cerebrale-1024x682.jpg)

**Potrivit [Descopera.ro](https://www.descopera.ro/stiinta/21146867-un-test-de-sange-ii-poate-ajuta-pe-medici-sa-identifice-mai-bine-severitatea-leziunilor-cerebrale), o echipă coordonată de specialiști ai Universității din Pittsburgh, prin Facultatea de Medicină din SUA, a stabilit praguri clinice pentru două proteine care apar în sânge în urma leziunilor cerebrale. Aceste valori de referință ar putea ajuta medicii să evalueze gravitatea traumatismelor și să stabilească mai bine ce pacienți au prioritate la îngrijire.**

În intervalul de 24 de ore de la traumatism, concentrația proteinei GFAP a permis separarea pacienților care aveau leziuni cerebrale acute de cei la care investigațiile imagistice nu evidențiau anomalii. Cercetarea a apărut în revista Journal of Neurosurgery.

## Testul poate orienta alegerea investigațiilor la urgență

Analiza urmărește GFAP și UCH-L1, două proteine care sunt eliberate în sânge când creierul suferă leziuni. Rezultatul se obține în aproximativ 15 minute și poate sprijini decizia medicului privind necesitatea unei tomografii computerizate (CT) pentru pacienții cu traumatisme ușoare.

GFAP provine din celulele gliale. Concentrația sa ajunge la valori ridicate între 4 și 20 de ore de la accidentare, după care descrește pe parcursul zilelor următoare. Cealaltă proteină, UCH-L1, provine din neuroni și a separat mai puțin eficient grupurile de pacienți analizate.

Este disponibilă și o variantă care folosește sânge integral. Aceasta permite efectuarea analizei lângă patul pacientului, fără ca proba să mai fie trimisă unui laborator.

## O tomografie negativă poate lăsa leziuni neobservate

Tomografia este, de regulă, prima investigație după un traumatism cranio-cerebral: se face rapid, este accesibilă și are un cost relativ redus. Shawn Eagle, autorul principal al studiului, consideră că leziunile insuficient identificate contribuie la evoluția nefavorabilă a unor pacienți.

„Înainte de această cercetare, dacă tomografia computerizată nu indica o leziune, nu exista o metodă obiectivă de a stabili dacă ai suferit un traumatism cerebral”, a explicat el.

Rezonanța magnetică (RMN) permite examinarea mai detaliată a țesutului cerebral. Investigația necesită însă mai mult timp și bani, ceea ce o face nepotrivită pentru stabilirea rapidă a priorității pacienților la urgență.

„Trimitem pacienții acasă după o tomografie cu rezultat negativ, dar unul din patru are anomalii vizibile la RMN, care impun îngrijire specializată”, a spus Eagle.

## Cercetătorii urmăresc și recuperarea după accidentare

În SUA sunt înregistrate anual aproximativ 2,8 milioane de persoane cu traumatisme cranio-cerebrale. Acestea pot avea drept consecințe decesul, complicații ori dizabilități de durată.

„Rezultatele pe termen lung sunt surprinzător de slabe pentru persoanele cu traumatisme cranio-cerebrale care ajung la urgență”, a declarat Eagle.

Datele și probele biologice sunt colectate în proiectul TRACK-TBI, o cercetare cu finanțare federală care implică mai multe centre medicale. Analize anterioare au constatat că, la un an de la accidentare, peste jumătate dintre participanții cu traumatisme cerebrale ușoare aveau încă limitări funcționale.

„Lucrăm pentru a integra acest test în practica zilnică a departamentelor de urgență”, a adăugat cercetătorul.

Echipa investighează și posibilitatea ca biomarkerii, adică indicatorii biologici măsurați în sânge, să ajute la anticiparea evoluției pacienților pe termen lung.