# ANI evită un răspuns direct în cazul tranzacției imobiliare a lui Sorin Grindeanu.

> Agenția Națională de Integritate a înregistrat o întrebare parlamentară despre vânzarea unei case de 450.000 de euro de către Sorin Grindeanu, dar răspunsul a evitat să confirme o evaluare, lăsând

Publicat: 1 iulie 2026, 15:19 · Actualizat: 6 iulie 2026, 13:08 · Autor: Iulia Matei · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ani-evita-un-raspuns-direct-in-cazul-tranzactiei-imobiliare-a-lui-sorin-gri/ · Publicație: Jurnalul National

![ANI evită un răspuns direct în cazul tranzacției imobiliare a lui Sorin Grindeanu.](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/07/sorin-grindeanu-tranzactie-imobiliara-ani-1024x683.jpg)

Agenția Națională de Integritate a înregistrat la Direcția Inspecția de Integritate o întrebare parlamentară privind declarațiile de avere ale lui Sorin Grindeanu, dar i-a răspuns deputatului AUR Florin Cornel Popovici că sesizările trebuie să respecte regulile din OG 27/2002 privind petițiile, inclusiv articolul referitor la petițiile anonime.

In cifre, disputa pleacă de la o casă din Giroc, județul Timiș, vândută de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și al PSD, la 1 aprilie 2026 pentru 450.000 de euro. Din această sumă, 350.000 de euro fuseseră deja plătiți în avans, adică aproape 78% din prețul total, cu 100.000 de euro rămași până la închiderea tranzacției.

Miza nu este doar una procedurală. Pentru public, întrebarea reală este dacă ANI tratează la fel orice suspiciune care privește averea unui demnitar de rang înalt și dacă explică limpede când începe sau nu începe o evaluare. Iar cazul îl privește pe unul dintre liderii PSD susținuți pentru funcția de prim-ministru, într-un moment în care negocierile pentru noul cabinet sunt blocate.

În ianuarie 2026, înainte ca vânzarea să fie finalizată, Florin Cornel Popovici, deputat AUR Timiș, a transmis Agenției Naționale de Integritate o întrebare parlamentară prin care a semnalat tranzacția și a cerut verificări. El a invocat condițiile în care cumpărătorul, Petru Stanoia, ar fi acceptat să achite aproape patru cincimi din preț înainte de transferul final, fără notarea promisiunii de vânzare-cumpărare în cartea funciară.

> "Promitentul-cumpărător s-a lăsat total expus la ipoteci ulterioare asupra imobilului din comuna Giroc, popriri sau probleme de insolvență ale vânzătorului, până la încheierea definitivă a tranzacției. (…) De ce Petru Stanoia a acceptat să plătească 350.000 de euro fără nicio garanție?"

Deputatul a ridicat și suspiciuni neconfirmate despre posibile legături ale lui Petru Stanoia cu furnizori de contracte publice din Caransebeș. Acestea sunt prezentate de Popovici ca indicii care ar trebui verificate de ANI, nu ca fapte stabilite.

## ANI a înregistrat solicitarea la Inspecția de Integritate, dar a răspuns ca pentru o petiție

Potrivit [Libertatea](https://www.libertatea.ro/stiri/ani-avere-sorin-grindeanu-deputat-aur-petitie-vanzare-450-000-euro-casa-giroc-5800964), întrebarea parlamentară a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026. Răspunsul transmis de ANI la 17 februarie 2026 nu a confirmat însă dacă a fost sau nu declanșată o evaluare.

În răspunsul oficial, agenția a precizat: "Întrebarea nr. 3759/19.01.2026, adresată de către domnul deputat Florin Cornel Popovici, în cuprinsul căreia au fost semnalate aspecte privind modalitatea de completare a declarațiilor de avere de către domnul Sorin Mihai Grindeanu, președintele Camerei Deputaților, a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate din cadrul Agenției sub nr. 1843/P/II/30.01.2026".

Dar agenția a adăugat și că "sesizările adresate Agenției trebuie să respecte cerințele prevăzute de dispozițiile art.7 din cuprinsul Ordonanței Guvernului 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor". A reluat inclusiv formularea din articolul de lege la care face referire: "petițiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiționarului, nu se iau în considerare și se clasează".

Pentru cititor, acesta este punctul sensibil al cazului. Dacă o adresă venită de la un deputat, cu nume, dată și număr de înregistrare, este trimisă la structura care verifică integritatea, dar răspunsul evită să spună clar dacă există o evaluare, rămâne o incertitudine asupra modului în care instituția își aplică propriile proceduri.

## Disputa s-a mutat pe definiția unei sesizări oficiale

La 13 mai 2026, Popovici a revenit cu o nouă adresă către ANI. El a reclamat că primul răspuns "nu confirmă și nu infirmă declanșarea procedurii de evaluare și nu răspunde la niciuna dintre cele 10 întrebări concrete formulate".

Deputatul susține că solicitarea sa ar trebui tratată ca sesizare în sensul Legii 176/2010, nu ca simplă petiție. Argumentul invocat de el se bazează pe o poziție pe care spune că ANI a formulat-o într-un alt răspuns: "orice solicitare care include numele și prenumele persoanei reclamate, date concrete despre situația de fapt și dovezi în susținere trebuie calificată drept sesizare și tratată în procedura Legii 176/2010".

> "Faptul însuși că adresa a fost înregistrată la Direcția Inspecția de Integritate sub nr. 1843/P/II/30.01.2026 și nu la departamentul juridic al Agenției, care este competent pentru petiții, confirmă tehnic, prin actul intern al ANI, calificarea corectă ca sesizare. Ridică însă întrebarea: dacă ANI a recunoscut intern, prin actul de înregistrare, că este vorba de o sesizare, de ce răspunsul transmis Parlamentului invocă, în paralel, art. 7 din OG nr. 27/2002 privind petițiile?"

Popovici a cerut agenției să răspundă explicit dacă a fost inițiată o evaluare și, dacă nu, să spună ce criteriu nu ar fi îndeplinit. Solicitarea sa este formulată direct: "Vă rog să răspundeți printr-un da sau un nu, cu precizarea numărului intern de înregistrare al lucrării și a stadiului procedurii".

## Tranzacția care a declanșat întrebările a început în 2022 și s-a închis după trei ani

Datele din declarația de avere a lui Sorin Grindeanu arată că promisiunea de vânzare-cumpărare a fost încheiată în 2022 cu Petru Stanoia, pentru 450.000 de euro. Până la finalul anului 2022 fuseseră plătiți 130.000 de euro, iar până la 31 decembrie 2023 încă 220.000 de euro, ceea ce a dus avansul la 350.000 de euro.

Asta înseamnă că cea mai mare parte a banilor a fost achitată cu peste doi ani înainte de finalizarea vânzării din 1 aprilie 2026. Numai că exact această structură a plăților este cea pe care deputatul AUR o prezintă ca neobișnuită și demnă de verificat.

În întrebările adresate ANI, Popovici a cerut lămuriri despre identitatea și veniturile lui Petru Stanoia, despre motivul pentru care acesta ar fi acceptat plata unui avans atât de mare fără garanții în cartea funciară și despre relația sa cu Sorin Grindeanu. A întrebat și "va iniția ANI de urgență evaluarea integrității domnului Sorin Mihai Grindeanu pentru perioada 2021-2026, cu focus pe tranzacția imobiliară cu Petru Stanoia și evoluția patrimonială 2022-2025?".

ANI a transmis și o precizare de principiu privind independența inspectorilor de integritate: "preşedintele, vicepreşedintele şi inspectorii de integritate nu vor solicita sau primi dispoziţii referitoare la evaluările privind averea persoanelor, conflictele de interese şi incompatibilităţile de la nicio autoritate publică, instituţie sau persoană".

Dar această formulare nu răspunde la întrebarea centrală rămasă după schimbul de adrese: dacă există sau nu o evaluare deschisă în acest caz. Ultimul demers consemnat este adresa trimisă de Florin Cornel Popovici către ANI la 13 mai 2026, prin care a cerut un răspuns explicit privind stadiul procedurii.