În raportul anual BCE, informează că explorează toate modalităţile posibile, în limita mandatului său, prin care ar putea contribui la limitarea consecinţelor economico-sociale posibil substanţiale ale schimbărilor climatice.
Acesta include o analiză atentă la nivelul politicilor din domeniile relevante, investirea portofoliului de fonduri proprii şi a celui aferent fondului de pensii ale BCE într-o manieră sustenabilă şi responsabilă şi axarea pe amprenta de carbon a instituţiei. BCE a înfiinţat recent un centru dedicat schimbărilor climatice pentru a-şi defini şi orienta agenda climatică.
În luna ianuarie din acest an, Consiliul guvernatorilor a lansat o evaluare a strategiei de politică monetară a BCE, pentru a se asigura că aceasta rămâne adecvată scopului urmărit. Evaluarea vizează analizarea cu rigurozitate a implicaţiilor schimbărilor profunde care au avut loc de la evaluarea precedentă din 2003. Acestea includ scăderea persistentă a inflaţiei şi a ratelor dobânzilor de echilibru, precum şi impactul globalizării, al digitalizării şi al schimbărilor climatice. În cadrul procesului de evaluare, se va analiza dacă şi în ce manieră ar trebui ca BCE, drept răspuns, să îşi ajusteze strategia de politică monetară, încheierea acestuia fiind prevăzută pentru semestrul doi din 2021.
În acest sens, eurosistemul a elaborat o strategie cuprinzătoare pentru plăţile de mică valoare în vederea valorificării potenţialului inovator al digitalizării, axându-se pe facilitarea plăţilor instant, pe dezvoltarea unei soluţii pan-europene de plată şi pe investigarea posibilităţii introducerii unei monede euro digitale.
Pentru anul trecut, BCE apreciază că economia zonei euro a fost afectată de şocul extraordinar şi sever generat de pandemia de coronavirus (COVID-19). Activitatea economică a înregistrat o contracţie pronunţată în primul semestru al anului ca urmare a măsurilor de izolare şi a aversiunii sporite faţă de riscuri. Răspunsul ferm şi coordonat din partea politicilor monetare şi fiscale, precum şi veştile pozitive privind vaccinurile au contribuit la stabilizarea activităţii economice în semestrul doi.
În plan general, PIB al zonei euro s-a contractat cu 6,6% în 2020. Inflaţia anuală totală s-a redus la 0,3%, faţă de 1,2% în 2019, în mare parte pe seama scăderii preţurilor la produsele energetice, deşi această evoluţie a avut la bază şi factori legaţi de pandemie. De exemplu, sectoarele afectate cel mai puternic de criză, precum sectorul transporturilor şi cel hotelier, au contribuit la scăderea inflaţiei în cursul semestrului II 2020.
Din punct de vedere financiar-bancar, BCE a relaxat substanţial orientarea politicii sale monetare pentru a contracara impactul negativ al pandemiei asupra economiei zonei euro, printr-un set cuprinzător de măsuri care au fost recalibrate pe parcursul anului. Printre aceste măsuri s-au numărat: introducerea unui nou program temporar de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie; relaxarea criteriilor de eligibilitate şi a celor privind garanţiile şi oferirea unor noi operaţiuni de refinanţare pe termen mai lung.
Un bun răspuns din partea politicii monetare, care a reprezentat o forţă stabilizatoare esenţială pentru pieţe şi a contribuit la contracararea riscurilor grave generate de pandemie la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare, a perspectivelor economiei zonei euro şi, în ultimă instanţă, a obiectivului BCE privind stabilitatea preţurilor. În plus, politicile macroprudenţiale s-au axat pe menţinerea fluxului de creditare a economiei, în timp ce Supravegherea bancară a BCE a introdus măsuri microprudenţiale în vederea moderării impactului crizei şi a promovării rezilienţei sectorului bancar european.
În contextul economico-social, BCE şi-a intensificat activităţile de comunicare şi informare în anul 2020 pentru a face faţă dificultăţilor generate de pandemie şi pentru a înţelege mai bine preocupările şi imperativele de natură economică ale cetăţenilor europeni.
Tot în anul 2020, BCE a lansat blogul propriu (The ECB Blog), unde au fost publicate 19 articole pe blog, multe dintre acestea concentrându-se asupra răspunsului BCE la criză. Primul eveniment din seria „BCE ascultă” a avut loc în luna octombrie 2020, aproape 4.000 de comentarii cu privire la strategia de politică monetară fiind transmise prin intermediul portalului „BCE ascultă”.
Pentru BCE anul 2020 a fost unul marcat de activităţi intense şi urgente, care au fost desfăşurate în strânsă cooperare cu instituţiile europene, dar şi cu alte bănci centrale din lume, pentru a contracara şocul exogen imens cu care s-a confruntat economia mondială. BCE şi-a îndeplinit rolul.
