În prezent, Tuberculoza este o boală gravă, considerată cea mai mortală boală infecțioasă din lume. Ea mai este cunoscută și sub denumirea de TBC sau TB.
Datele prezente până în acest moment arată că TBC ucide peste un milion de oameni anual.
Specialiștii consideră că numărul deceselor asociate acestei boli au crescut în perioada 2019-2021 din cauza pandemiei.
Există, însă, și vești bune legate de această boală. Oamenii de știință au anunțat că sunt la un pas de a dezvolta un test de sânge care va duce la identificarea celor care răspândesc boala în necunoștință de cauză.
Milioane de cazuri ar putea fi detectate
Cercetarea, desfășurată în colaborare cu experți de la Universitatea din Cape Town (Africa de Sud), și de la Universitatea Cayetano Heredia din Lima (Peru), a adoptat o tehnică inovatoare prin care au identificat un set de șase proteine extrem de precise în detectarea tuberculozei.
„Tuberculoza rămâne o boală catastrofală la nivel global, iar eforturile noastre de a controla răspândirea sunt îngreunate de testele inadecvate, care sunt lente şi depind de echipamente şi laboratoare specializate. O treime dintre persoanele care se infectează nu sunt diagnosticate şi rămân infecţioase. În acest studiu am combinat o nouă tehnică de măsurare cu o analiză matematică profundă pentru a identifica aceşti şase noi markeri ai bolii TB”, se arată în cercetare.
Această descoperire ar putea conduce la o alternativă de diagnosticare pentru tuberculoză.
Tuberculoza se transmite prin inhalarea unor picături mici eliberate în aer de către persoanele infectate în timpul tusei sau strănutului. Deși afectează în principal plămânii, boala poate afecta și alte părți ale corpului.
Milioanele de oameni care transmit TB fără să ştie
Studiul a fost publicat în Journal of Clinic Investigation Insight. Acesta a implicat și examinarea proteinelor găsite în sângele persoanelor cu TBC. Este vorba despre persoane din Africa și America de Sud.
Cercetătorii au comparat biomarkerii cu cei găsiți la persoanele sănătoase și la pacienții cu infecții pulmonare. Au fost identificate 118 proteine care prezintă diferențe semnificative între aceste grupuri.
Ulterior, experții au redus această listă la șase proteine. Ele pot fi utilizate pentru a face distincția între pacienții contagioși cu tuberculoză și persoanele sănătoase sau cele cu afecțiuni pulmonare.
În plus, „Noii markeri pe care i-am descoperit sunt cu adevărat folositori şi este important acum să-i dezvoltăm în teste care pot fi utilizate pentru milioanele de oameni care transmit TB fără să ştie. După cum a confirmat pandemia Covid-19, ignorăm bolile foarte infecţioase transmise prin aer pe riscul nostru”, au precizat oamenii de ştiinţă.
Tuberculoza, boala care nu a ocolit România
Tuberculoza reprezintă o temă de interes în domeniul sănătății publice și este inclusă pe lista priorităților autorităților medicale din țara noastră.
Numărul cazurilor este, din păcate, în creștere în România.
Din datele Institutului „Marius Nasta”, în anul 2023, rata incidenței tuberculozei a fost de 48 cazuri la fiecare 100.000 de locuitori, cu un total de 9.572 de cazuri raportate, dintre care 429 au fost la copii.
Este al treilea an consecutiv în care se înregistrează o creștere a incidenței tuberculozei în România.
Județele cu cea mai mare incidență a tuberculozei sunt:
Dolj
Teleorman
Giurgiu
Brăila
Botoșani
La polul opus, județele cu cea mai scăzută incidență a tuberculozei sunt:
Covasna
Bistrița-Năsăud
Alba
Brașov
Sălaj
Județele cu incidență mare a tuberculozei depistate la copii sunt:
Teleorman – aproape 80 de cazuri la 100.000 de locuitori
Brăila
Giurgiu
Călărași
Bihor
„Tuberculoza rămâne un subiect de sănătate publică pe agendă în România şi, chiar dacă după o perioadă de scădere constantă începând cu anul 2004 a incidenţei tuberculozei, când eram pe la 140 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori), dacă nu mă înşel, şi am ajuns undeva în jur de 50 (de cazuri înregistrate la suta de mii de locuitori) în ultimii ani, aparent numărul de cazuri creşte.
Sigur acestea sunt valorile, creşterea este lentă.
Aşadar, Sunt convins că acest lucru este şi ca urmare al pandemiei care a dus la reducerea activităţilor legate de diagnosticul tuberculozei şi este rebound, care nu este neobişnuit, mai ales că nu este o creştere dramatică”, a declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, care a participat la o conferinţă de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva tuberculozei – 24 martie.
Sursa – www.capital.ro
