# Când să faci analize pentru diabet și cum afli dacă îl ai > Ghidul arată ce semne de diabet și factori de risc cer un consult, ce analize se fac și când un rezultat mare trebuie confirmat. Publicat: 15 noiembrie 2026, 10:00 · Actualizat: 15 noiembrie 2026, 00:39 · Autor: Delia Matei · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/cand-sa-faci-analize-pentru-diabet-si-cum-afli-daca-il-ai/ · Publicație: Jurnalul Național ![O seringă din plastic fără ac, așezată orizontal pe o suprafață albă](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/11/cand-sa-faci-analize-pentru-diabet-si-cum-afli-daca-il-ai-1024x576.jpg) Setea neobișnuită, urinările dese, oboseala sau slăbirea fără motiv pot fi semne de diabet, dar numai analizele de sânge pot lămuri cauza. Dacă apar aceste semne, primul pas este consultul la medicul de familie, care poate recomanda glicemia pe nemâncate, HbA1c sau testul cu glucoză. Diabetul de tip 2 poate exista și fără semne observabile, uneori ani la rând. De aceea, și o persoană care se simte bine poate avea nevoie să discute despre testare dacă are factori de risc. ## Ce semne cer analize Setea și foamea mai mari decât de obicei, mersul des la toaletă, oboseala puternică, vederea încețoșată și pierderea în greutate fără o cauză cunoscută sunt semne descrise de Organizația Mondială a Sănătății. Niciunul nu înseamnă, singur, că persoana are diabet. Pot apărea și [răni care se vindecă greu](https://jurnalulnational.ro/7-semne-subtile-ale-diabetului-pe-care-nu-trebuie-sa-le-ignori-niciodata/), infecții urinare sau fungice repetate, furnicături la mâini ori picioare și pete mai închise la culoare pe piele, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. Simptomele diabetului de tip 1 apar adesea mai repede; cele ale tipului 2 pot fi ușoare și trecute cu vederea. ## Cine ar trebui să discute despre testare Riscul de diabet de tip 2 este mai mare la persoanele cu exces de greutate, care fac puțină mișcare, au un părinte, un frate sau o soră cu diabet, au ficat gras ori au avut diabet în sarcină. Contează și vârsta. Greutatea normală nu este un motiv să amâni consultul dacă apar simptome. În România, Ordinul nr. 1.857/441/2023 indică evaluarea adulților de cel puțin 18 ani care au simptome, suprapondere sau obezitate și/sau factori de risc. Medicul de familie poate recomanda glicemia pe nemâncate, HbA1c ori testul în care se bea o soluție cu glucoză. Aceste reguli se aplică din 1 iulie 2023, iar anexa nr. 51 a ordinului se aplică din 1 ianuarie 2026. ## Ce arată analizele Pentru adulții care nu sunt gravide, criteriile publicate în ianuarie 2026 de Asociația Americană de Diabet folosesc următoarele valori. Prediabetul înseamnă că valoarea este peste cea normală, dar sub limita folosită pentru diabet. - **Glicemia pe nemâncate:** după cel puțin opt ore fără mâncare, între 100 și 125 mg/dL indică prediabet; de la 126 mg/dL indică diabet. - **HbA1c:** arată media glicemiei din aproximativ ultimele trei luni. Între 5,7% și 6,4% indică prediabet; de la 6,5% indică diabet. - **Testul cu glucoză, numit TTGO:** glicemia măsurată la două ore după consumul soluției este în intervalul de prediabet între 140 și 199 mg/dL; de la 200 mg/dL indică diabet. O glicemie de laborator recoltată fără post, de cel puțin 200 mg/dL, poate susține diagnosticul dacă există simptomele obișnuite ale diabetului sau o criză provocată de glicemia mare. În lipsa unei astfel de situații, diagnosticul cere două rezultate anormale, din același test sau din teste diferite. Glucometrul de acasă poate semnala o valoare care merită verificată, dar nu pune diagnosticul, precizează National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Norma românească tipărește pentru glicemia pe nemâncate intervalul de 110-125 mg/dL lângă 5,6-6,9 mmol/L, deși capetele de jos nu corespund. Criteriul american pentru prediabet începe la 100 mg/dL. Dacă rezultatul de laborator este între 100 și 109 mg/dL, medicul și laboratorul pot lămuri cum trebuie interpretat; valoarea nu trebuie considerată automat normală. ## Ce faci după un simptom sau un rezultat mare 1. Programează un consult la medicul de familie. Adu rezultatele pe care le ai și lista medicamentelor folosite. 2. Fă analiza de laborator recomandată. Spune medicului dacă ești gravidă, ai anemie, o boală de rinichi sau de ficat ori ai primit o transfuzie: HbA1c poate fi înșelătoare în aceste situații. 3. Revino cu rezultatul pentru interpretare. Dacă analiza indică diabet și nu există o creștere evidentă a glicemiei însoțită de simptome sau o criză, medicul stabilește confirmarea printr-un al doilea rezultat anormal. După un rezultat normal, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases prezintă repetarea testării la trei ani ca opțiune pentru adulți și copii; nu este un termen obligatoriu pentru fiecare persoană din România. Dacă rezultatul arată prediabet, urmărirea se face mai des, iar medicul stabilește când se repetă analizele în funcție de risc. Norma românească permite medicului să ia în calcul metformin pentru unele rezultate încadrate la prediabet, dar nu înseamnă că fiecare persoană trebuie să îl ia. Dacă HbA1c este de cel puțin 6,5%, norma românească prevede trimiterea la diabetolog. Un rezultat mare obținut din altă analiză trebuie dus medicului pentru interpretare și, când este necesar, confirmare. Insulina sau metforminul nu trebuie începute după o măsurătoare făcută acasă; schimbarea unei doze de insulină fără medic poate coborî periculos glicemia. ## Ce se schimbă pentru copii și gravide La copil, setea intensă, urinările dese, slăbirea și oboseala apărute repede cer evaluare medicală în aceeași zi, pentru a verifica posibilitatea diabetului de tip 1. Dacă apar și vărsături, durere abdominală, somnolență, confuzie sau respirație rapidă și profundă, este nevoie de ajutor de urgență, arată National Health Service. Diabetul apărut în sarcină nu dă adesea simptome, iar testele și limitele lui sunt diferite de cele din lista pentru adulții care nu sunt gravide. National Health Service recomandă testul cu glucoză, de regulă între săptămânile 24 și 28 de sarcină pentru gravidele cu factori de risc; dacă a existat diabet într-o sarcină anterioară, testarea începe mai devreme și se repetă. Medicul care urmărește sarcina stabilește testarea potrivită. ## Când este nevoie de ajutor urgent Vărsăturile care nu permit păstrarea lichidelor, durerea abdominală, respirația grea sau rapidă și profundă, somnolența ori confuzia nu trebuie lăsate până la o programare obișnuită: este nevoie de camera de gardă sau de 112. La fel se procedează dacă glicemia rămâne la cel puțin 300 mg/dL ori respirația are un miros fructat, mai ales când apar și alte semne. Acestea pot indica o complicație gravă numită cetoacidoză, potrivit Centers for Disease Control and Prevention. ## Întrebări frecvente ### Am glicemia 112 sau 114 pe nemâncate. Am diabet? Nu pe baza acestei valori. Dacă este o analiză de laborator, intră în intervalul de prediabet din criteriile americane și trebuie discutată cu medicul; dacă este citită pe glucometrul de acasă, nu stabilește un diagnostic. ### Trebuie să fiu nemâncat pentru HbA1c? Nu. HbA1c poate fi recoltată fără post, precizează National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. ### Cum mă pregătesc pentru testul cu glucoză? În cele trei zile dinaintea testului, Asociația Americană de Diabet recomandă un regim alimentar care să includă cel puțin 150 g de carbohidrați pe zi; o restricție puternică poate crește fals rezultatul. Se urmează și instrucțiunile de recoltare primite de la medic sau laborator. ### Când se repetă testarea după diabetul din sarcină? National Health Service recomandă testarea între 6 și 13 săptămâni după naștere. Dacă rezultatul este normal, recomandarea sa este testarea anuală. **Surse verificate la 15 noiembrie 2026:** Organizația Mondială a Sănătății, întrebările și răspunsurile despre diabet din 1 septembrie 2026; Asociația Americană de Diabet, criteriile de diagnostic din ianuarie 2026; Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, Ordinul nr. 1.857/441/2023; National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases, paginile despre testare și HbA1c; Centers for Disease Control and Prevention, paginile despre simptome, factori de risc și cetoacidoză; National Health Service, paginile despre diabetul de tip 1 și diabetul din sarcină; MedlinePlus, informațiile despre insulină.