La începutul secolului XX, când apar și numele primilor mari inventatori, România intra în istoria aviatică cu un prim aparat de zbor inventat de un român, Traian Vuia. Dar, istoria aeronauticii românești începe ceva mai târziu, în 1909 cu un zbor demonstrativ realizat de francezul Louis Blériot și cu primul aerodrom, ca mai apoi să apară aeroportul din România care are o formă unică în lume.
Primul zbor românesc și influența sa asupra lui Louis Blériot
După ce dincolo de ocean, în SUA, frații Wright inventau primul aparat de zbor, dar care aveau nevoie de decolare asistată, în 1903, în România inginerul Traian Vuia vroia să demonstreze că invenția americanilor putea fi îmbunătățită. Așa se face că în 1906 a construit primul avion care a decolat doar cu puterea motorului său.
Traian Vuia
Deși forma era una rudimentară, apartul construit de românul Traian Vuia avea să influențeze un alt viitor pioner al aviației, francezul Louis Blériot, care va face un zbor demonstrativ pe teritoriul României trei ani mai târziu, în 1909.
Construcția planorului francezului Louis Blériot avea să fie influențată de realizările tehnice ale inginerului nostru, iar ceea ce avea să se întâmple în anul 1909, va pune bazele aeronauticii româno-franceze pentru următorii 24 de ani.
Zborul lui Louis Blériot pune bazele primului aeroport din România
Partea inedită a acestei demonstrații de la începutul secolului XX, este că locul de unde va zbura francezul va deveni ulterior baza primului aeroport din România. Din datele vremii, este vorba de un vechi hipodrom, unde în 1910 inclusiv tânărul Aurel Vlaicu va zbura, cunoscut sub numele de câmpul de la Băneasa.
Louis Blériot
În anul 1912 terennul despre care vorbim avea să devină aerodrom, deși inițial ar fi trebuit să se întâmple în 1909, după zborul lui Louis Blériot care pune bazele primului aeroport din România.
Tot aici se înființează prima școală de piloți militari , sub patronajul prințului George Valentin Bibescu, aflat la conducerea Ligii Aeriene Române, un descendent direct al domnitorului Gheorghe Bibescu. De numele nepotului domnitorului Bibescu se leagă multe evenimente importante din istoria modernă a României.
George V. Bibescu
Spre exemplu, G.V. Bibescu este printre fondatorii ACR (Automobil Clubul Român), este printre primii piloți cu brevet internațional și parte a grupului care avea să fondeze Federația Aeronautică Internațională (IAF), ocupând în 1930 și funcția de președinte a acesteia. Același Bibescu jr. avea să pună bazele aeroportului Băneasa, fiind amplasat pe moșia mătușii sale, Maria Bibescu, locul unde astăzi se află cartierul Băneasa.
La Băneasa există aeroportul din România care are o formă unică în lume
Începutul acestui prim aeroport avea să aibă la bază o cooperare între partea română și partea franceză, creându-se astfel o primă companie aeronautică, sub numele de „Compagnie Franco Roumaine de Navigation Aérienne”(CFRNA), sau mai pe surtt La Franco-Roumaine. Apariția acestei companii se producea deabia în 1920, când deja pe micuțul aeroprt de la Băneasa se operau curse interne și internaționale.
Printre cei care aveau să zboare cu această companie s-a aflat și celebrul scriitor american Ernest Hemingway, din Paris spre Strasbourg. Nu se știe clar care au fost motivele, dar în 1933 compania se desființează, iar cele două părți sunt integrate ulterior în companii naționale, AirFrance și, respectiv, Tarom
În toată această perioadă la Băneasa apar și atelierele de reparații, iar după dispariția parteneriatului franco-român, aici va apare Întreprinderea de Avionae București, azi cunoscut sub numele de Romaero.
După venirea comuniștilor la putere, vine o perioadă de schimbări importante la acest aeroport, în timp ce mai încolo, la câțiva kilometri depărtare se construia un nou aeroport, mai mare, și doar pentru curse internaționale.
Perioada modificărilor a început în 1942, când aici se construiește prima pistă betonată, ulterior din 1948 au continuat modernizările până la finalul anului 1952, perioadă în care actuala clădire principală a aeroportului avea să fie construită.
Ceea ce puțini știu, sau au văzut, este că Băneasa este aeroportul din România care are o formă unică în lume. Arhitecții Cleopatra şi Mircea Alifanti, N. Bădescu, Ascanio Damian, Teddy Iconomu, Pompiliu Macovei şi Al. Şerbescu aveau să gândească clădirea înformă de elice cu trei pale, de altfel unică în lume și la această oră.
Secolul XXI și modernizările la aeroportul din România care are o formă unică în lume
În 1970, când avea să fie dat în folosință Aeroportul Otopeni, ca aeroport internațional, cel de la Băneasa avea să fie folosit doar pentru cursele interne. După 1990, a devenit punct de interese pentru rechinii imobiliari, punând presiune pe statul român în acest sens.
Cei de la Romavia reușeau să protejeze acest edificiu, iar în 2011 intra în patrmioniu, ca monument istoric, dar avea să stea închis ani buni de zile. Reușind să găsească fondurile necesare, autoritățile au decis remodernizarea aeroportului, precum și reparațiile necesare din clădirea principală, mai ales a Rotondei din centrul clădirii.
Rotonda “Roza vânturilor”, Aeroprtul Băneasa
Investiția a fost depeste 60 de milioane de lei, iar în anul 2022, Băneasa, aeroportul din România care are o formă unică în lume, avea să fie redeschid doar pentru curse private și curse charter.
Sursa – playtech.ro
