Politicile monetare rămân neschimbate: dobânda Lombard la 7,5%, dobânda la depozite la 5,5%. Inflația a urcat la 9,88% în septembrie, apoi a scăzut ușor în octombrie.
Banca Națională a României a decis să mențină actualele niveluri ale dobânzilor. Decizia vine într-un context în care inflația rămâne ridicată, iar economia transmite semnale mixte.
Care a fost fluctuaţia inflației
În luna septembrie 2025, inflația anuală a crescut ușor, ajungând la 9,88%. Principalele motive sunt scumpirea carburanților și a energiei, dar și majorarea taxelor. Totuși, ieftinirea fructelor și legumelor a mai atenuat creșterea prețurilor.
În anul acesta, în al treilea trimestru, inflația a urcat semnificativ, de la 5,66% în iunie la 9,88% în septembrie, pe fondul expirării plafonării prețului la energie electrică și al creșterii TVA și accizelor. „Efectele directe ale șocurilor de pe partea ofertei s-au reflectat mai ales în energia electrică”, se arată în raportul BNR.
În luna octombrie, inflația a scăzut ușor, la 9,76%. Reducerile de preț la carburanți și la unele produse alimentare neprocesate au avut un impact pozitiv, însă prețurile la energie, în special la gaze naturale, au continuat să crească. Inflația de bază (CORE2) s-a menținut la 8,1%.
Economia dă semnale mixte
Produsul Intern Brut a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea față de trimestrul precedent, după o perioadă de stagnare. Cu toate acestea, cererea internă a încetinit, iar exporturile au compensat doar parțial această evoluție. Deficitul comercial s-a redus față de 2024, însă balanța veniturilor primare s-a deteriorat.
În iulie și august, industria și comerțul cu amănuntul au înregistrat scăderi. În schimb, construcțiile au avut o creștere semnificativă, mai ales pe segmentul rezidențial. Analiștii spun că evoluțiile sunt eterogene, dar indică o stabilizare treptată.
Care a fost situaţia pe piața muncii și salariile
Rata șomajului BIM a scăzut ușor în trimestrul al treilea, ajungând la 6%. Numărul salariaților a continuat să scadă în iulie și august. Salariile brute au crescut într-un ritm mai lent, însă costul salarial unitar în industrie a revenit la valori de două cifre.
În contextul bancar, ritmul de creștere al creditelor acordate sectorului privat a scăzut la 7,5% în septembrie. Creditele în lei pentru locuințe s-au oprit din creștere, iar cele de consum au continuat să scadă. Ponderea creditelor în lei în totalul creditelor acordate sectorului privat a ajuns la 69,1%, cel mai scăzut nivel din 2024.
Cursul leu/euro a crescut rapid la începutul lunii octombrie, urmat de o corecție. Aceste fluctuații au fost influențate de așteptările privind politica monetară a Fed și de noile măsuri fiscale adoptate în România. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au atins cele mai scăzute valori din ultimul an.
Care sunt estimările pentru finalul anului
Ultimul trimestru din 2025 vine cu provocări, având o inflație ridicată și semne de stagnare economică. Specialiștii avertizează că evoluția pe termen scurt va depinde de impactul măsurilor fiscale și de fluctuațiile prețurilor la energie.
„Impactul măsurilor fiscale și al fluctuațiilor energetice va dicta evoluția pe termen scurt”.
Este important de urmărit următoarele rapoarte ale BNR și datele privind consumul din perioada sărbătorilor pentru a înțelege mai bine direcția economiei românești în 2026.
