Astăzi, miercuri 12-11-2025, Curtea Constituţională analizează o lege care limitează retragerea integrală a pensiilor private. Care sunt schimbările din această decizie pentru viitorul economiilor personale.
Care este decizia CCR
Miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale dezbat o lege care a generat numeroase controverse și care modifică felul în care românii pot accesa banii strânși în pensiile private. Legea, adoptată de Parlament în luna octombrie, stabilește reguli mai stricte privind retragerea sumelor din fondurile private de pensii.
Mai exact, participanţii nu mai pot retrage întreaga sumă acumulată la momentul pensionării. Vor putea accesa doar 30% din fond imediat, iar restul va fi plătit eșalonat, pe o perioadă de cel puţin opt ani. Persoanele diagnosticate cu boli oncologice sunt exceptate de la aceste reguli și pot retrage integral banii.
Statul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a proteja economiile pe termen lung și pentru a preveni cheltuirea rapidă a fondurilor imediat după pensionare. Totuși, există voci care consideră că legea limitează drepturile cetăţenilor asupra propriilor economii.
De ce s-a trebuie să ia această măsură CCR?
La Curtea Constituţională au fost depuse două sesizări.
-Prima vine de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, care susține că legea încalcă principiile constituţionale privind dreptul de proprietate și libertatea contractuală.
„Banii din pensiile private sunt contribuţii personale. Statul nu poate dicta cum să fie folosiţi”, se arată în sesizare.
-O a doua sesizare a fost depusă de Partidul AUR, care acuză că această lege reprezintă o ingerinţă nejustificată a statului în administrarea fondurilor private și ar putea crea un precedent periculos pentru economiile românilor.
„Dacă statul poate controla fondurile private, ce îl oprește să intervină și în alte economii personale?” întreabă un reprezentant al partidului.
Care sunt reacţiile celor afectaţi
Asociaţiile de economiști atrag atenţia că aceste restricții ar putea descuraja tinerii să contribuie la sistemele private de pensii. În același timp, administratorii fondurilor spun că noile reguli pot ajuta la menţinerea stabilităţii sistemului și pot reduce riscul ca fondurile să fie cheltuite rapid.
Oponenţii legii folosesc termeni precum „naţionalizare mascată” sau „confiscare legalizată”. Ei spun că oamenii au contribuit voluntar la aceste fonduri și ar trebui să poată decide singuri cum să folosească banii.
Susţinătorii măsurii argumentează că, în alte țări unde retragerile totale sunt permise, mulţi pensionari rămân fără bani la câţiva ani după pensionare. „Nu putem lăsa oamenii să rămână fără bani la 70 de ani”, explică un expert guvernamental.
În România, peste 7 milioane de persoane au conturi la fondurile private de pensii. Dacă legea va fi validată, cei care se vor pensiona începând cu 2025 vor fi primii afectaţi de noile reguli.
-
- Participanţii pot retrage la pensionare doar 30% din suma acumulată.
-
- Restul banilor va fi plătit lunar, pe o perioadă de minimum opt ani.
-
- Persoanele cu boli oncologice pot retrage integral fondurile.
Ce urmează după decizia Curţii
Decizia Curţii Constituţionale este așteptată în următoarele două săptămâni. Dacă legea va fi declarată neconstituţională, Parlamentul va trebui să o modifice sau să o retragă. În cazul în care va fi considerată validă, noile reguli vor intra în vigoare din ianuarie 2024.
Indiferent de hotărâre, acest subiect va rămâne de actualitate și va influența modul în care românii își vor gestiona economiile pentru pensie. Mulţi se întreabă dacă statul va continua să stabilească reguli stricte pentru fondurile private sau dacă oamenii vor câștiga mai multă libertate în administrarea propriilor bani. Totul depinde de decizia finală a judecătorilor constituţionali.
