Fiscul solicită instanței să pună sechestru pe casa familiei Iohannis până la recuperarea sumelor datorate din închirierea unui imobil din Sibiu, potrivit surselor citate de Economedia.
Problema imobilului în care locuiește fostul președinte Klaus Iohannis revine în atenția publicului. După ce ANAF a preluat forțat o clădire din centrul Sibiului în luna octombrie, autoritățile fiscale cer instanței să aprobe sechestrul pe locuința personală a soților Iohannis.
Totul are legătură cu suma de 4,7 milioane de lei pe care familia ar fi încasat-o din chirii timp de 16 ani pentru un imobil ce a revenit statului.
Trecerea de la închiriere la sechestru
Totul a început cu un apartament situat pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu. Klaus Iohannis a cumpărat o parte din acest imobil în anul 2003 de la Rodica Baștea, rezidentă în Statele Unite, cu suma de 3.200 de euro. Ulterior, justiția a decis că actele de moștenire prezentate la achiziție au fost false, iar imobilul a trecut în proprietatea statului român.
ANAF a calculat că familia Iohannis a obținut venituri din chirii de peste 4,7 milioane de lei între 2003 și 2019 pentru acest imobil. Sumele nu au fost declarate corect, iar Fiscul a stabilit o datorie de aproape un milion de euro.
Negocieri eșuate și măsuri suplimentare
Când sunt implicate sume atât de mari, recuperarea banilor devine complicată. Sursele citate precizează că discuțiile dintre ANAF și familia Iohannis nu au avut niciun rezultat. Autoritățile au propus eșalonarea datoriei, însă nu s-a ajuns la un acord, fiind schimbate doar adrese oficiale. Din acest motiv, ANAF a decis să solicite instanței instituirea sechestrului.
Cum a ajuns imobilul din Sibiu în proprietatea statului?
În luna octombrie a anului 2023, inspectorii ANAF au schimbat yala imobilului și au intrat oficial în posesia acestuia. Acțiunea a avut loc după ce familia Iohannis a refuzat să predea voluntar locuința. Imobilul urmează să fie scos la licitație pentru a acoperi o parte din datoria stabilită de autorități.
Sechestrul cerut pentru casa personală a cuplului presupune că, dacă instanța aprobă solicitarea, soții Iohannis nu vor putea să vândă, să doneze sau să ipotecheze locuința până la stingerea datoriei. Este o măsură preventivă des folosită de autorități în astfel de situații.
Chiar dacă imobilul din Sibiu a fost deja confiscat, recuperarea sumelor datorate se face separat. ANAF susține că prejudiciul rezultat din încasarea chiriilor depășește valoarea imobilului în sine.
De ce durează atât de mult soluționarea acestui caz
În astfel de dosare fiscale complexe, procesele pot dura ani întregi. Familia Iohannis a contestat în instanță deciziile ANAF, iar în anul 2022 a început o procedură de mediere, fără succes. Negocierile s-au blocat din cauza neînțelegerilor privind cuantumul datoriei.
Sursele citate susțin că fostul președinte a refuzat să achite integral prejudiciul de un milion de euro. Acest refuz a determinat ANAF să intensifice acțiunile, inclusiv executarea silită din toamna trecută.
În prezent, ANAF încearcă să recupereze datoria prin toate mijloacele legale, în timp ce familia Iohannis contestă fiecare măsură. Urmează ca instanța să decidă dacă va aproba sechestrul pe locuința personală.
Ce urmează în acest caz
Rămâne de văzut dacă instanța va accepta sechestrul solicitat de ANAF. Dacă această măsură va fi aprobată, ar putea crea un precedent în dosarele fiscale care implică persoane publice. În caz contrar, autoritățile vor trebui să găsească alte soluții pentru recuperarea sumelor datorate.
Licitația imobilului din Sibiu va atrage cu siguranță atenția publicului. Prețul de pornire nu a fost încă stabilit, dar este posibil ca suma obținută să acopere doar o parte din datoria totală. Diferența va trebui recuperată prin alte metode, inclusiv posibile sechestre pe alte bunuri.
Rămâne de urmărit cum va evolua situația și dacă astfel de cazuri vor determina schimbări în modul de gestionare a bunurilor închiriate de la stat. Pentru moment, atenția publicului și a autorităților rămâne concentrată asupra acestui dosar.
