# Care sunt produsele realizate în România şi care provin din importuri?

>   Dependența de importuri pentru asigurarea necesarului de consum la alimentele de bază a populației, a persistat și în anii anterori, la majoritatea categoriilor, cu deficite de peste 50% la ...

Publicat: 21 ianuarie 2025, 10:48 · Autor: Diana Barbu · Categorie: [Investiții](https://jurnalulnational.ro/stiri/investitii/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/care-sunt-produsele-realizate-in-romania-si-care-provin-din-importuri/ · Publicație: Jurnalul National

![](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2024/11/piata-legume-1024x682.webp)

 

Dependența de importuri pentru asigurarea necesarului de consum la alimentele de bază a populației, a persistat și în anii anterori, la majoritatea categoriilor, cu deficite de peste 50% la carnea de porc, cartof, unt și pește, arată un studiu realizat de Institutul Național de Statistică.

## Producţia a fost de 115,5% față de 94,4% cu un an în urmă

În schimb, față de anii anteriori, în rândul alimentelor excedentare, alături de cereale, ouă, carne de oaie s-au mai adăugat și leguminoase boabe (fasole, soia etc.). Mai exact, gradul de autoaprovizionare  cu leguminoase boabe, indicatorul care arată în ce măsură producţia locală acoperă cerințele interne de consum, a fost de 115,5% față de 94,4% cu un an în urmă. Altfel spus, România a produs cu 15,5% mai multe leguminoase decât a consumat.

La cereale, producția a depășit cererea cu 96,1% în 2023 față de un plus de 81,5% cu un an în urmă, pe fondul unei recolte de peste 20,5 milioane de tone, cu 10,2% mai mari decât în 2022. Dintre toate cerealele, doar orez producem mai puțin decât consumăm (grad de autoaprovizionare de 5,9% în 2023 față de 9,1% în 2022).

De asemenea, producția de 294.000 de tone de ouă a asigurat cu 2,1% mai mult decât s-a consumat, față de un surplus de 3,8% anul anterior, în timp ce la carnea de oaie și capră cele 61.000 de tone realizate au acoperit 119,6% din consum (față de 124% cu un an în urmă). Și aceasta pentru că fermierii au scos pe piață, în 2023, cu 1.000 de tone mai puțin decât în 2022.

## Unde stăm cel mai grav dependenți de importuri

În rest, suntem tributari importurilor, situație care s-a agravat în ultimii ani în care gradul de autoaprovizionare este tot mai mic.

## La categoria legume şi produse din legume

Mai exact, la categoria legume şi produse din legume (în echivalent legume proaspete), leguminoase boabe şi pepeni, gradul de autoaprovizionare a scăzut sub pragul de 70% (la 69,3%mai exact), față de 82% în 2021, spre exemplu  sau 88,22% în 2015.

Aceasta chiar și în contextul unei scăderi a consumului mediu de la 169,3 kilograme pe cap de locuitor la 166,6 kilograme pe cap de locuitor. Cauza, indică datele INS, se referă la producția cu 2,6% mai mică față de anul anterior, până la 2,4 milioane de tone.

Dintre legume, cele mai mari deficite sunt la rădăcinoasele comestibile (grad de autoaprovizionare de 59,2% în 2023 față de 55,9% în 2022), având în vedere producția locală de numai 161.000 de tone în 2023 ( ață de 167.000 de tone în 2022). România a importat astfel aproape cât a produs, respectiv 113.000 de tone, chiar dacă cererea locală s-a diminuat cu 92.000 de tone.

Urmează tomatele, cu un grad de autoaprovizionare de 64,7% față de 61,6% în 2022, pe fondul scăderii consumul intern cu 12,2%, în condițiile în care producția a fost și ea cu 6,8% mai mică.

Și producția locală de varză acoperă într-o proporție mai mică necesarul de consum (65,6% grad de autoaprovizionare față de 72,6% anul anterior), după o creștere a consumul intern coroborat cu scăderea producției, în timp ce la ceapa uscată, producția mai mică și consumul mai mare au dus la un grad de autoaprovizionate de 68% (față de 75,8% în 2022).

## Producția de 1,1 milioane de tone de cartofi a acoperit doar în proporție de 48,1% necesarul de consum local

Totodată, producția de 1,1 milioane de tone de cartofi a acoperit doar în proporție de 48,1% necesarul de consum local, trendul fiind unul negativ (56% în 2022), din cauza scăderii producției și creșterii consumului.

Dintre toate legumele, cel mai mult în raport cu consumul producem pepeni, gradul de autoaprovizionare în acest caz fiind de 83,6%, ca și anul trecut.

În cazul fructelor și preparatelor din fructe, gradul de autoaprovizionare a crescut ușor la 64,8%, cu 0,4 puncte procentuale, pe fondul unei producții ceva mai slabe ( minus 0,5%).

Necesarul de consum este asigurat în proporțiile cele mai mari din producția locală în cazul prunelor (grad de autoaprovizionare de 95,9%), strugurilor (91,3%), cireșe și vișine (89,6%) și merelor (81,3%). În schimb, fermierii locali asigură prea puține piersici și nectarine (14,8% din consum),

Ca și în cazul legumelor, gradul de autoaprovizionare s-a diminuat din cauza variației de stoc. În schimb, importurile s-au diminuat cu 2%, până la 1,3 milioane de tone, iar exporturile cu 8,9%, până la 122.000 de tone.

## România își asigură 69% din carnea pe care o consumă

La carne avem excedent la cea de ovine și caprine (119,6% vs 124% cu un an în urmă), dar aceasta este singura categorie care produce peste necesarul de consum. În rest, pentru prima dată după mai mulți ani, gradul de autosuficiență la carnea de porc a scăzut sub pragul de 45% (44,9% în 2023 vs 54,1% în 2021 sau 70% în 2015), pe fondul scăderii producției și a creșterii consumului.

Trendul este descendent și la carnea de pasăre în cazul căreia 95,8% din consum se asigură din producția locală (96,2% cu un an în urmă) pe fondul unui consum în creștere ce nu a fost acoperit complet de plusul din producție. La fel, la carnea de bovine, în 2023, producția locală a acoperit mai puțin din consum decât în 2022 (85,1% vs 88,3%) din cauza unei producții mai slabe, iar în cazul peștelui asigurăm din producția locală doar 14,5% din necesar (13,9% anul anterior).

În schimb, consumul de organe a fost acoperit anul trecut în proporție de 72,4% de producția locală, față de 68,8% cu un an în urmă.

Cât despre lapte, gradul de autoaprovizionare a crescut cu 1,4 puncte procentuale, la 86,5%, pe fondul creșterii producției și scăderii consumului, la zahăr, ne acoperim consumul din producția locală în proporție de 69,2% (50,5% cu un an în urmă), la ulei în proporție de 91,3% (față 86,2% cu un an în urmă), iar la unt în proporție de 40% (37% cu un an în urmă).

Sursa - www.economica.net