România își propune să obțină energie eoliană din largul Mării Negre până în anul 2032, un proiect ambițios ce depinde în mare măsură de finanțare și de procesul legislativ. Planurile pentru dezvoltarea acestei infrastructuri se confruntă cu provocări birocratice, iar Ministerul Energiei estimează că integrarea primului megawatt rezultate din energia vântului în Sistemul Energetic Național se va realiza în decursul următorului deceniu.
Reglementările și etapele legale pentru energia eoliană offshore
Legea nr. 121, adoptată în aprilie 2024, creează un cadru legislativ esențial pentru energia eoliană offshore în România. Aceasta este concepută să faciliteze proiectele în Marea Neagră prin pași concreți legați de concesionarea perimetrelor potrivite. Ministerul Energiei a început un proces de consultare publică pentru „Termeni de Referință” care și-a propus să identifice zonele aprobate pentru dezvoltarea parcurilor eoliene. Deși consultarea publică s-a încheiat în 2025, aceasta reprezintă doar începutul unui proces complex.
Etapele următoare și finanțarea până în 2026
Pentru a continua, este crucial să se realizeze un studiu de specialitate. Estimările sugerează că acest document ar putea fi completat până în 2026, cu condiția de a avea fonduri alocate din buget sau din surse externe. Prin urmare, demararea și realizarea acestui studiu depind de disponibilitatea resurselor financiare. Fără asigurarea fondurilor, termenul prevăzut ar putea suferi întârzieri.
Interesul crescut pentru investițiile în Marea Neagră
În ciuda provocărilor, Ministerul Energiei a primit deja numeroase expresii de interes din mediul de afaceri, semnalizând dorința unor companii de a participa la dezvoltarea infrastructurilor eoliene. Aceste entități urmăresc oportunități de investiții offshore, o dovadă a potențialului sector energetic românesc.
Aspectul financiar este un obstacol major
Obținerea finanțărilor necesare rămâne o provocare serioasă. În timp ce Ministerul Energiei explorează și surse externe de finanțare, nu există, deocamdată, o dată certă pentru inițierea procedurilor. În paralel, se lucrează la cinci planuri strategice cerute de legislație, axate pe infrastructură portuară, lanțuri de aprovizionare, reducerea birocrației și formarea profesională. Planurile vor fi disponibile pentru consultare publică după finalizare.
Rolul Mării Negre în dezvoltarea energiei verzi
Marea Neagră are un potențial major pentru dezvoltarea energiei verzi, o zonă de interes crescut datorită poziției sale geografice și condițiilor meteorologice favorabile. În plus, Uniunea Europeană sprijină inițiativele care vizează diversificarea surselor de energie și stimularea proiectelor durabile. Contextul european favorabil și presiunile internaționale pentru trecerea la surse regenerabile pot juca un rol esențial în succesul acestor proiecte în România.
Calendarul viitor și perspectivele energetice
Până în anul 2026, identificarea zonelor potrivite pentru parcurile eoliene offshore este un pas esențial. După aprobarea lor de către Guvern, vor fi organizate licitațiile pentru concesionare, proces care va stabili termenii și condițiile concesiunilor. Investitorii care obțin contracte trebuie să finalizeze construirea centralelor în maximum opt ani de la semnarea acestora.
Acest proiect al României are potențialul de a contribui semnificativ la tranziția energetică a țării, așa cum este preconizată până în 2032. Autoritățile sunt conștiente de importanța respectării termenelor pentru reușita acestui ambițios plan energetic. Toate etapele sunt interdependente, deci orice întârziere ar putea influența calendarul general. Consultările publice au rolul de a asigura că toate părțile interesate pot aduce contribuții valoroase la dezvoltarea sectorului energetic offshore în România.
Aşadar, o platformă eoliană în largul Mării Negre, cu turbine masive la orizont, sub un cer albastru strălucitor, simbolizând viitorul energiei verzi în România.
