# Ce faci dacă epuizarea de la serviciu îți afectează sănătatea și când poți primi concediu medical > Epuizarea de la serviciu nu aduce automat concediu medical. Medicul decide; poți cere schimbări la muncă și poți sesiza ITM. Publicat: 17 noiembrie 2026, 22:00 · Actualizat: 17 noiembrie 2026, 02:54 · Autor: Delia Matei · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ce-faci-daca-epuizarea-de-la-serviciu-iti-afecteaza-sanatatea-si-cand-poti-primi-concediu-medical/ · Publicație: Jurnalul Național ![Utilizatoare de servicii publice online](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/11/servicii-publice-online-16x9-1-1024x576.jpg) Dacă epuizarea de la serviciu îți afectează sănătatea, mergi la medicul de familie și descrie-i atât simptomele, cât și felul în care lucrezi. Epuizarea nu îți dă automat dreptul la concediu medical: medicul stabilește dacă ai o afecțiune și dacă poți lucra. Poți cere schimbări la serviciu, iar dacă angajatorul nu respectă regulile privind programul sau protecția sănătății, poți sesiza inspectoratul de muncă. Dacă te gândești să îți faci rău sau nu poți rămâne în siguranță, sună la 112 ori mergi la o unitate de primiri urgențe. ## Semnele pentru care mergi la medic Programează un consult dacă epuizarea persistă, dormi prost, te concentrezi greu sau nu mai faci față activităților obișnuite. Spune-i medicului și despre palpitații, dureri în piept, dureri de cap, amețeli ori probleme digestive. Nu presupune că aceste simptome sunt cauzate numai de stres. Organizația Mondială a Sănătății descrie epuizarea profesională ca fenomen legat de muncă, nu ca boală. Ea poate însemna lipsă de energie, îndepărtare sau cinism față de muncă și scăderea eficienței. Medicul verifică dacă simptomele au și alte cauze. ## Pașii de la consult la sesizare 1. Notează de când au început simptomele, cum dormi și ce activități îți sunt greu de făcut. Scrie și programul lucrat în realitate, orele suplimentare, volumul sarcinilor, pauzele și eventualele conflicte sau presiuni. 2. Mergi la medicul de familie cu aceste informații. Dacă este nevoie, acesta te poate îndruma către un specialist; pentru a vedea cum îți afectează sănătatea condițiile postului, cere și o evaluare la medicina muncii. 3. Dacă medicul curant îți acordă concediu medical, predă certificatul celui care plătește indemnizația, de regulă angajatorului, cel târziu pe 5 ale lunii următoare celei pentru care ai primit concediul. 4. Cere în scris angajatorului schimbări care țin de problema concretă: stabilirea sarcinilor prioritare, reducerea volumului de muncă ori a orelor suplimentare, respectarea pauzelor sau clarificarea atribuțiilor. Păstrează cererea și răspunsul. 5. Dacă sunt încălcate regulile privind timpul de lucru ori protecția sănătății, trimite o sesizare inspectoratului teritorial de muncă, ITM, de la sediul angajatorului. Arată ce s-a întâmplat, când și unde, și atașează documentele care susțin faptele. ## Când poți primi concediu medical OUG nr. 158/2005 leagă concediul medical de certificatul emis de medicul curant, nu de folosirea cuvântului „burnout”. Medicul de familie sau un specialist autorizat stabilește diagnosticul și dacă boala te împiedică temporar să lucrezi. Ca regulă generală, pentru boală obișnuită trebuie să fii asigurat și să ai cel puțin șase luni de asigurare în ultimele 12 luni; unele urgențe și boli grave sunt exceptate de la condiția celor șase luni. Pentru boală obișnuită, indemnizația brută reprezintă 55% din baza de calcul pentru un episod de cel mult șapte zile, 65% pentru un episod între opt și 14 zile și 75% pentru unul care depășește 15 zile. Plata scade cu o zi pentru certificatele emise între 1 februarie 2026 și 31 decembrie 2027, mai puțin în cazurile exceptate de lege. Dacă același episod continuă prin mai multe certificate, reducerea se face o singură dată. La un salariu brut de 6.000 de lei lunar, păstrat timp de șase luni, veniturile luate ca punct de plecare ar însuma 36.000 de lei. Această sumă se împarte la zilele lucrate efectiv în cele șase luni; media zilnică rezultată se înmulțește cu procentul aplicabil și cu zilele lucrătoare de concediu plătite. Salariul lunar, singur, nu dă o indemnizație exactă: mai sunt necesare zilele lucrate, zilele din certificat și încadrarea medicală. Din suma brută se scad contribuțiile aplicabile și impozitul, care depind și de codul indemnizației și de deducerile salariatului. Dacă medicul nu îți acordă concediu medical, poți cere concediu de odihnă, cu respectarea programării și a aprobării angajatorului. Pentru situații personale există concediu fără plată, cu durata stabilită prin contractul colectiv sau regulamentul intern. Absența de cel mult zece zile lucrătoare pe an pentru o urgență familială provocată de boală ori accident este o regulă separată: angajatorul trebuie informat, iar orele se recuperează. ## Ce poți cere la serviciu Angajatorul trebuie să evalueze riscurile pentru sănătatea lucrătorilor și să aibă un plan de prevenire. Volumul excesiv de muncă, lipsa sprijinului și hărțuirea se numără printre riscurile care pot apărea din felul în care este organizată munca. Medicul de medicina muncii poate stabili că poți lucra numai în anumite condiții sau că, pentru o vreme, nu poți face munca respectivă. Programul normal al unui salariat cu normă întreagă este de opt ore zilnic și de 40 de ore într-o săptămână. Cu tot cu orele suplimentare, limita este de 48 de ore pe săptămână, calculată ca medie pe perioada prevăzută de Codul muncii. În principiu, orele suplimentare cer acordul salariatului și se compensează cu ore libere plătite în 90 de zile calendaristice; există excepții pentru forță majoră și lucrări urgente legate de accidente. ## Cum pregătești sesizarea la ITM În sesizare trece numele și datele tale, datele angajatorului, locul de muncă, perioada și faptele reclamate. O poți trimite online, prin e-mail sau poștă ori o poți depune direct la ITM. Inspectorul poate verifica programul și măsurile de protecție, dar nu stabilește un diagnostic medical. - Contractul de muncă și fișa postului, pentru programul și sarcinile stabilite. - Pontajele, programul lucrat în realitate și mesajele despre ore suplimentare ori sarcini. - Cererile adresate angajatorului și răspunsurile primite. - Documentele medicale și o cronologie a faptelor, cu date și ore. Păstrează fișierele originale. ITM trebuie să răspundă în 30 de zile de la înregistrarea sesizării. Când verificarea cere mai mult timp, la termen se pot adăuga maximum 15 zile, dar petentul trebuie anunțat dinainte. Dacă problemele continuă, poți comunica inspectoratului faptele noi și documentele care le susțin. ## Întrebări frecvente ### Ce se întâmplă dacă mă îmbolnăvesc în concediul de odihnă? Dacă medicul constată o incapacitate temporară de muncă, concediul de odihnă se întrerupe. Zilele de odihnă rămase se reprogramează. ### Cât poate dura concediul medical? Limita generală pentru incapacitate temporară de muncă este de 183 de zile într-un an calculat de la prima zi de îmbolnăvire. După ziua 90, prelungirea cere intervenția medicului specialist și aprobarea medicului expert. ### Pot face o sesizare anonimă la ITM? De regulă, petițiile fără date de identificare sunt clasate. Există o excepție pentru sesizările privind hărțuirea pe criteriu de sex sau hărțuirea morală. ### Ce fac dacă șeful îmi cere să lucrez în concediul medical? Pe durata incapacității temporare de muncă, contractul este suspendat. Păstrează mesajele, cere solicitarea în scris și poți sesiza ITM dacă îți sunt încălcate drepturile. **Surse verificate la 17 noiembrie 2026:** Organizația Mondială a Sănătății; NHS; OUG nr. 158/2005 și normele sale de aplicare; Codul muncii; Legea nr. 319/2006; HG nr. 355/2007; ghidul Inspecției Muncii privind riscurile psihosociale; informațiile ITM Galați despre petiții; OG nr. 27/2002; Codul fiscal.