# Ce pensie de urmaș și ce parte din moștenire poate primi soțul rămas în viață

> Ghidul arată când poate primi soțul pensie de urmaș, ce parte din casă poate moșteni și ce pași urmează la casa de pensii și la notar.

Publicat: 3 noiembrie 2026, 14:00 · Actualizat: 3 noiembrie 2026, 04:04 · Autor: Iulia Matei · Categorie: [Utile](https://jurnalulnational.ro/stiri/utile/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ce-pensie-de-urmas-si-ce-parte-din-mostenire-poate-primi-sotul-ramas-in-viata/ · Publicație: Jurnalul Național

![Ce pensie de urmaș și ce parte din moștenire poate primi soțul rămas în viață](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/11/ce-pensie-de-urmas-si-ce-parte-din-mostenire-poate-primi-1024x683.png)

După decesul soțului sau soției, persoana rămasă în viață poate avea drept la pensie de urmaș, la o parte din moștenire și la folosirea locuinței în care au trăit împreună. Dacă este singurul urmaș cu drept la pensie, calculul pornește de la 50% din pensia celui decedat; dacă moștenește alături de copii, cota sa legală este un sfert din bunurile defunctului. Pensia se cere la casa de pensii, iar drepturile asupra bunurilor se stabilesc la notar.

## Cine poate primi pensie de urmaș

Pensia de urmaș poate fi cerută dacă persoana decedată era pensionară sau îndeplinea condițiile pentru o pensie, chiar dacă nu apucase să depună cererea. [Legea nr. 360/2023 acordă soțului acest drept pe viață la vârsta standard de pensionare](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/292700), dacă a fost căsătorit cel puțin 15 ani. Pentru o căsătorie de cel puțin 10 ani, dar mai scurtă de 15 ani, suma calculată scade cu 0,5% pentru fiecare lună lipsă până la 15 ani.

Înainte de vârsta standard, soțul poate primi pensie pe durata unei invalidități de gradul I sau II dacă mariajul a durat cel puțin un an și veniturile sale profesionale sunt sub salariul minim brut. Dacă decesul a fost cauzat de un accident de muncă sau de o boală profesională, durata căsătoriei nu contează, dar rămâne condiția privind veniturile profesionale.

Există și două drepturi temporare, tot cu condiția ca veniturile profesionale să fie sub salariul minim brut: pensia pentru [șase luni de la deces](https://jurnalulnational.ro/sotul-supravietuitor-poate-incasa-pensie-de-urmas-sase-luni-inclusiv/) și pensia pentru soțul care are în îngrijire un copil de până la șapte ani, până când cel mai mic copil împlinește această vârstă. De la 1 iulie 2026, salariul minim brut folosit ca prag este de 4.325 de lei pe lună, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 146/2026. În cazurile în care venitul condiționează dreptul, o schimbare relevantă trebuie comunicată casei de pensii în 15 zile.

## Cât este pensia și cum se alege

Casa de pensii înmulțește punctele adunate de persoana decedată cu valoarea punctului de referință, apoi aplică procentul pentru urmași. În 2026, punctul valorează 81 de lei, potrivit Legii nr. 141/2025. Procentul este de 50% pentru un urmaș, 75% în total pentru doi și 100% în total pentru trei sau mai mulți; când sunt mai mulți urmași cu drept, suma rezultată se împarte între ei.

La o pensie de referință de 8.000 de lei brut pe lună, aleasă doar ca exemplu, un singur soț cu drept la pensie de urmaș și cu o căsătorie de [cel puțin 15 ani](https://jurnalulnational.ro/pensie-de-urmas-de-1-750-lei-din-2026-conditia-cheie-minim-15-ani-de-casnicie/) ar primi 4.000 de lei brut: 8.000 × 50%. Contribuția la sănătate este 10% din partea care depășește 3.000 de lei, adică 100 de lei. Impozitul este 10% din suma rămasă peste 3.000 de lei după scăderea contribuției, adică 90 de lei; pensia netă din exemplu este de 3.810 lei pe lună. Pragul fiscal de 3.000 de lei este prevăzut de Legea nr. 141/2025, iar calculul impozitului este explicat de ANAF.

Soțul care are și pensie proprie în sistemul public poate alege pensia mai avantajoasă, dar nu le încasează pe amândouă. Dacă pensia cuvenită este sub 1.281 de lei, indemnizația socială poate acoperi diferența pentru pensionarii sistemului public cu domiciliul în România. În cazul pensiei de urmaș, condiția se verifică pentru fiecare urmaș, conform Ordonanței de urgență nr. 6/2009; cuantumul de 1.281 de lei este cel prevăzut pentru 2024-2026.

## Unde se cere pensia și ce acte trebuie

[Cererea poate fi depusă online sau la casa teritorială de pensii competentă](https://www.cnpp.ro/activitati-cnpp/pensii/pensia-de-urmas/). O poate depune și o persoană împuternicită prin procură specială. Actele depind de motivul pentru care se cere pensia și de situația persoanei decedate:

- Certificatul de deces, actele de stare civilă care dovedesc legătura de familie și actele de identitate.
- Decizia medicală, dacă pensia este cerută pe motiv de invaliditate.
- Adeverința de studii, dacă printre urmași sunt copii pentru care trebuie dovedită continuarea studiilor.
- Actele privind accidentul de muncă sau boala profesională, dacă acesta este motivul invocat.
- Documentele privind vechimea și perioadele de muncă ale celui decedat, inclusiv carnetul de muncă și livretul militar, dacă există, atunci când acesta nu era pensionar.

Cele 30 de zile schimbă data de la care se plătește pensia, nu înseamnă că dreptul dispare automat după termen. Dacă persoana decedată era pensionară, cererea depusă în 30 de zile poate aduce plata din prima zi a lunii următoare decesului; dacă îndeplinea condițiile de pensionare, dar nu era pensionară, plata poate începe de la data decesului. Când dreptul apare abia la vârsta standard, termenul se calculează de la îndeplinirea acestei condiții. Pentru o cerere depusă după cele 30 de zile, plata începe de la înregistrarea ei.

Decizia casei teritoriale de pensii poate fi contestată la instanța competentă în 45 de zile de la comunicare.

## Ce parte din casă intră în moștenire

Pensia de urmaș nu schimbă partea pe care soțul o primește din casă. Dacă locuința a fost bun comun, se stabilește mai întâi partea fiecăruia; până la dovada unei contribuții diferite, părțile sunt considerate egale. Numai partea persoanei decedate intră în moștenire.

La o locuință comună evaluată, ca exemplu, la 100.000 de lei și la contribuții egale, soțul rămas în viață păstrează partea sa de 50.000 de lei. Dacă există doi copii, mai moștenește un sfert din jumătatea celui decedat, adică 12.500 de lei. Partea sa ajunge astfel la 62.500 de lei din locuință, iar fiecare copil primește o parte de 18.750 de lei. Dacă aceeași casă ar fi fost bun propriu al celui decedat, soțului i-ar reveni 25.000 de lei, iar fiecărui copil câte 37.500 de lei.

## Cât moștenește soțul alături de rude

Cota legală a soțului se calculează doar din moștenirea persoanei decedate, după separarea bunurilor care îi aparțineau deja. [Codul civil stabilește cota după rudele care moștenesc alături de soț](https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2I4JEQPPNO31E0O0FLAXMJ2G0M):

- Cu copiii sau alți descendenți: un sfert.
- Cu părinții și frații persoanei decedate, împreună: o treime.
- Numai cu părinții sau numai cu frații: o jumătate.
- Cu celelalte rude prevăzute de lege: trei sferturi.
- Fără alți moștenitori: întreaga moștenire.

## Când poate rămâne în locuință

Soțul rămas în viață poate avea dreptul să locuiască gratuit în casa în care a stat cu persoana decedată, dacă locuința face parte din moștenire și nu are un alt drept de a folosi o locuință potrivită nevoilor sale. Acest drept, numit drept de abitație, nu îl face proprietarul întregii case și nu poate fi vândut sau urmărit pentru datorii.

Ceilalți moștenitori pot cere limitarea folosirii casei la spațiul necesar soțului sau oferirea altei locuințe potrivite. Dreptul încetează la împărțirea moștenirii, dar nu mai devreme de un an de la deces; se stinge mai devreme dacă soțul se recăsătorește.

## Pașii la notar și costurile succesiunii

Acceptarea moștenirii și încheierea dosarului sunt lucruri diferite. Moștenirea poate fi acceptată în cel mult un an după deces. Dacă a fost acceptată la timp, notarul poate încheia procedura și mai târziu.

1. Soțul alege un notar din raza tribunalului unde persoana decedată a avut ultimul domiciliu. Dacă sunt mai mulți notari competenți, dosarul revine celui sesizat primul.
2. Îi comunică notarului că acceptă moștenirea în termenul de un an și depune certificatul de deces, actele de identitate și de stare civilă, actele bunurilor, eventualul testament și informațiile despre datorii.
3. Notarul îi cheamă pe cei care pot moșteni. Stabilește mai întâi partea din bunurile comune care aparținea fiecărui soț, apoi bunurile și datoriile rămase de la defunct și cota fiecărui moștenitor.
4. Dacă moștenitorii se înțeleg, notarul emite certificatul de moștenitor. Dacă nu se înțeleg, procedura notarială se suspendă, iar disputa se soluționează în instanță.

Aceste reguli de lucru sunt descrise de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; competența notarului este stabilită și prin Legea nr. 301/2024. Nu se plătește impozitul succesoral dacă succesiunea se încheie în cel mult doi ani după deces. După acest termen, impozitul este de 1% din valoarea proprietăților imobiliare moștenite, după scăderea datoriilor aferente, potrivit normelor de aplicare a Codului fiscal.

Pentru o moștenire alcătuită dintr-un imobil de 100.000 de lei, fără asemenea datorii, impozitul după doi ani ar fi de 1.000 de lei. Separat, onorariul minimal al notarului, calculat pentru un dosar de această valoare după Ordinul nr. 177/C/2024, este de aproximativ 1.502,49 lei: 1.205 lei plus 0,85% din cei 34.999 lei care depășesc pragul de 65.001 lei. Chiar și când nu se datorează impozit, onorariul rămâne de plătit; se pot adăuga TVA și tarife pentru cartea funciară sau registre, în funcție de dosar.

## Întrebări frecvente

### Soțul nu apucase să-și facă dosarul de pensie. Mai poate fi cerută pensia de urmaș?

Da, dacă îndeplinea condițiile pentru o pensie. Casa de pensii verifică vechimea pe baza actelor depuse pentru el.

### Cu cât scade pensia după o căsătorie de 12 ani?

Lipsesc trei ani până la pragul de 15 ani, așa că suma calculată pentru urmaș se reduce cu 18%. Reducerea nu schimbă partea din moștenire.

### Apartamentul era numai pe numele celui decedat. Intră tot în moștenire?

Numele din act nu este singurul lucru care stabilește răspunsul. Dacă apartamentul era bun propriu al defunctului, intră integral în moștenire; dacă era bun comun, se separă mai întâi partea soțului rămas în viață.

### Cine primește mobila dacă nu există copii?

Când nu moștenește alături de copiii sau alți descendenți ai persoanei decedate, soțul primește, pe lângă cota sa, mobilierul și obiectele de uz casnic folosite în comun.

### Ce se întâmplă dacă un bun este descoperit după încheierea succesiunii?

Notarul poate emite un certificat suplimentar pentru bunul omis, dacă moștenitorii sunt de acord.

**Surse verificate la 3 noiembrie 2026:** Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii; Casa Națională de Pensii Publice; Codul civil; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; Legea nr. 301/2024; Ordinul nr. 177/C/2024; Legea nr. 141/2025; Hotărârea Guvernului nr. 146/2026; Agenția Națională de Administrare Fiscală; normele de aplicare a Codului fiscal; Ordonanța de urgență nr. 6/2009.