# Ce prevede legea despre drepturile pacientului la urgență și ce servicii au continuat în greva din iulie 2026 > Legea nr. 46/2003 prevede acordul pentru tratament, accesul la date medicale și îngrijiri continue. Prevederile sunt din forma datată 3 noiembrie 2020. Publicat: 26 octombrie 2026, 13:30 · Actualizat: 26 octombrie 2026, 13:02 · Autor: Oana Dumitru · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ce-prevede-legea-despre-drepturile-pacientului-la-urgenta/ · Publicație: Jurnalul Național ![Drepturile pacientului în sistemul medical](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/drepturile-pacientului-1024x683.jpg) **Potrivit relatării Știrile ProTV despre greva generală din 28 iulie 2026, intervențiile pentru pacienții cronici au fost amânate, în timp ce urgențele medicale au continuat să fie asigurate. Aceasta este situația din greva relatată, nu o regulă pentru orice protest. Dreptul la intervenție urgentă, acordul pentru tratament și accesul la informațiile medicale sunt reglementate de Legea drepturilor pacientului.** Legea nr. 46/2003 prevede asistență medicală pentru urgențe, inclusiv stomatologice, precum și servicii farmaceutice asigurate continuu. Prevederile explicate mai jos provin din versiunea consolidată pentru 3 noiembrie 2020, afișată de Ministerul Afacerilor Interne. Această ancoră temporală se aplică tuturor regulilor legale prezentate în articol. ## În greva din iulie, unele spitale au continuat activitatea obișnuită Proiectul legii salarizării era motivul pentru care angajații intraseră în grevă, potrivit [Guvernul României](https://dm.mai.gov.ro/kretzulescu/legea-46-2003/). Știrile ProTV au relatat că aceștia contestau plafonarea sporului pentru munca în weekend la 30%, în loc de 100%, precum și limitarea la 20% a sporului pentru condiții periculoase, aplicabilă doar unei părți a angajaților din sănătate. În actualizarea din 28 iulie 2026, Știrile ProTV a relatat că Guvernul a aprobat marți seară deblocarea a 6.850,75 posturi. Dintre ele, 6.452 revin spitalelor finanțate prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar 398,75 serviciilor județene de ambulanță. Memorandumul le permite unităților să organizeze imediat concursuri pentru ocuparea posturilor vacante, destinate în principal asistenților medicali și personalului auxiliar. Amânările și menținerea urgențelor descriu situația din 28 iulie 2026. În aceeași zi, membrii Sanitas din spitalele din Bistrița și Beclean, județul Bistrița-Năsăud, nu au intrat în grevă generală: nu puteau menține o treime din activitatea medicală. La Beclean, managerul Bogdan Tușa a explicat că sezonul concediilor împiedica asigurarea continuității pentru urgențe și cazuri grave. La Bistrița, vicepreședinta Sanitas Bistrița-Năsăud, Simina Frătean, a invocat și lipsa personalului. La concursul pentru asistenți medicali din aprilie fuseseră ocupate 20 dintre cele 60 de posturi, rămânând un deficit de 40 de asistenți. Spitalul Județean de Urgență Piatra-Neamț, din județul Neamț, a funcționat fără întreruperi. Managerul Alexandru Patrașcu a explicat că personalul era afiliat unui alt sindicat, Solidaritatea, aflat în negocieri salariale. În timpul protestului, Ministerul Sănătății a cerut direcțiilor de sănătate publică să urmărească activitatea spitalelor și să semnaleze imediat incidentele care puteau întrerupe serviciile pentru pacienți. ## Intervenția urgentă nu depinde de acordul reprezentantului legal Pentru o intervenție medicală de urgență, legea înlătură necesitatea consimțământului reprezentantului legal. Dacă pacientul nu își poate comunica voința, personalul medical poate deduce acordul său dintr-o manifestare anterioară a acesteia. În situațiile în care este cerut acordul reprezentantului, pacientul participă la luarea deciziei în limita capacității sale de înțelegere. Dacă reprezentantul refuză intervenția, iar furnizorii medicali o consideră în interesul pacientului, hotărârea revine unei comisii de arbitraj de specialitate. Aceasta reunește trei medici pentru un pacient internat, respectiv doi pentru un pacient tratat în ambulatoriu, fără internare. În definiția legală, reprezentant poate fi soțul sau soția, un copil, un părinte, o altă rudă până la gradul al IV-lea ori tutorele. Pacientul poate desemna și o persoană care a împlinit 18 ani, prin declarație autentică, înregistrată în registrul notarial al procurilor și revocărilor. Declarația stabilește drepturile pe care reprezentantul le poate exercita. Refuzul unei intervenții sau oprirea ei reprezintă, de asemenea, o opțiune a pacientului. Acesta își asumă decizia în scris, după ce îi sunt explicate consecințele. ## Pacientul poate cere explicații înainte să decidă asupra tratamentului Informarea prevăzută de lege acoperă atât serviciile la care se poate apela, cât și tratamentul propus. Pacientului trebuie să îi fie comunicate: - Serviciile disponibile și felul în care le poate utiliza. - Identitatea și statutul profesional al celor care acordă serviciile medicale. - Regulile spitalului pe care trebuie să le respecte pe durata internării. - Starea de sănătate, diagnosticul și prognosticul, adică evoluția estimată a bolii. - Intervențiile recomandate și riscurile fiecărei proceduri. - Alternativele de tratament, inclusiv consecințele renunțării la tratament ori ale nerespectării recomandărilor. Explicațiile trebuie formulate respectuos și limpede, folosind cât mai puțini termeni de specialitate. Pentru cine nu cunoaște româna, comunicarea se face în limba maternă, într-o limbă cunoscută sau printr-o altă modalitate. Pentru cetățenii străini, textul legal menționează o limbă de circulație internațională ori găsirea unei alte forme de comunicare. Pacientul poate cere expres să nu mai fie informat dacă aflarea acestor lucruri îi provoacă suferință. În locul său, poate alege pe cineva care să primească informațiile. Rudele sau prietenii pot afla cum au evoluat investigațiile, care este diagnosticul și ce tratament urmează pacientul numai dacă acesta este de acord. ## O altă opinie medicală și documentele de externare pot fi solicitate Pacientul poate solicita și obține o a doua opinie medicală. În timpul internării, are și dreptul la servicii oferite de un medic acreditat care lucrează în afara spitalului respectiv. La externare, pacientul sau persoana desemnată expres de acesta trebuie să primească un rezumat scris. Documentul cuprinde investigațiile, diagnosticul, tratamentul și îngrijirile din timpul spitalizării. Pentru investigațiile de înaltă performanță, copia înregistrărilor se eliberează la cerere, o singură dată. Separat, legea recunoaște accesul pacientului la propriile date medicale. ## Datele medicale rămân protejate și după deces Confidențialitatea acoperă starea de sănătate, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul și informațiile personale. Protecția continuă după moartea pacientului. Transmiterea acestor date este permisă cu acordul explicit al pacientului sau atunci când o dispoziție legală o cere expres. Există și excepția comunicării către alți furnizori acreditați care participă la tratament și au nevoie de informații: în această situație, consimțământul nu mai este obligatoriu. Pacientul poate desemna o persoană cu acces deplin la informațiile confidențiale din foaia sa de observație, atât în timpul vieții, cât și după deces. Acordul se consemnează într-o anexă a foii de observație clinică generală. Fotografierea sau filmarea în unitatea medicală presupune consimțământ. Excepția legală privește imaginile necesare pentru diagnostic ori tratament și pentru evitarea suspectării unei culpe medicale. ## Consimțământul este necesar și pentru probe biologice sau cercetare Acordul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea și utilizarea produselor biologice prelevate, în scopul diagnosticului ori al tratamentului acceptat de acesta. Participarea la învățământul medical clinic și la cercetarea științifică necesită, de asemenea, consimțământ. O persoană incapabilă să își exprime voința poate fi inclusă într-o cercetare numai cu acordul reprezentantului legal și dacă cercetarea servește și interesului pacientului. Intervenția în viața privată sau familială este permisă când ajută diagnosticul, tratamentul ori îngrijirea și există acordul pacientului. Legea tratează separat situațiile în care persoana constituie un pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică. Legea reglementează și drepturile privind sarcina și planificarea familială. Când sarcina pune în pericol major și imediat viața femeii, dreptul acesteia la viață are prioritate. Pacientul poate hotărî dacă să aibă copii și trebuie să aibă acces la metode eficiente de planificare familială, fără riscuri. ## Tratamentele limitate se repartizează după criterii medicale Când disponibilitatea unui tratament obligă furnizorul să aleagă între pacienți, selecția se bazează exclusiv pe criterii medicale. Pentru efectuarea intervențiilor sunt necesare dotările corespunzătoare și personal acreditat, cu excepția urgențelor survenite în situații extreme. Calitatea îngrijirilor este raportată de lege la resursele umane, materiale și financiare de care dispune societatea. Respectarea persoanei și absența discriminării sunt drepturi recunoscute pacientului, indiferent dacă acesta este sănătos sau bolnav și utilizează servicii de sănătate. Continuitatea îngrijirii trebuie menținută până când starea se ameliorează ori pacientul se vindecă. Aceasta se asigură prin colaborarea unităților publice și nepublice, a spitalelor cu serviciile ambulatorii, de specialitate și de medicină generală. După externare, pacientul poate beneficia de serviciile comunitare existente. Pe durata îngrijirii, sunt prevăzute sprijinul familiei și al prietenilor, suportul spiritual, ajutorul material și sfaturile. La cererea pacientului și în limita posibilităților, mediul de tratament trebuie apropiat de cel familial. Pentru etapa terminală a bolii, legea recunoaște îngrijirile care permit păstrarea demnității. Angajații medicali și cei nemedicali nu au voie să facă presiuni pentru a primi recompense în plus față de plățile stabilite prin lege. Pacientul poate totuși să ofere plăți suplimentare sau donații angajaților ori unității în care a primit îngrijiri, cu respectarea legii. Nici lipsa înregistrării nașterii pacientului în actele de stare civilă nu poate justifica refuzul îngrijirilor. Încălcarea confidențialității sau a celorlalte drepturi prevăzute de lege poate atrage răspundere disciplinară, contravențională ori penală, în funcție de faptă și de prevederile legale aplicabile.