# Ceasurile au fost date înapoi pe 25 octombrie 2026. Ce trebuie reglat manual și cum se poate adapta somnul

> Duminică, 25 octombrie 2026, ziua are 25 de ore. Aparatele fără sincronizare se reglează manual, iar adaptarea somnului poate dura 3-7 zile.

Publicat: 25 octombrie 2026, 14:40 · Autor: Elena Ungureanu · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ceasurile-au-fost-date-inapoi-pe-25-octombrie-2026-ce-trebuie-reglat/ · Publicație: Jurnalul National

![Reglarea manuală a ceasului](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/schimbarea-orei-1024x682.jpg)

**În noaptea dintre sâmbătă, 24 octombrie, și duminică, 25 octombrie 2026, ceasurile au fost mutate înapoi cu 60 de minute, astfel că după 04:00 a urmat din nou 03:00. Dispozitivele care nu se sincronizează automat trebuie reglate manual. Adaptarea somnului la noul program îi poate lua organismului câteva zile.**

Duminica aceasta are 25 de ore, fiind cea mai lungă zi calendaristică a anului, potrivit [HotNews](https://hotnews.ro/ora-de-iarna-2026-cand-se-dau-ceasurile-inapoi-cu-o-ora-2379903). La schimbarea precedentă, din noaptea de 28 spre 29 martie 2026, ceasurile au avansat de la 03:00 la 04:00, iar duminica respectivă a avut 23 de ore.

## Revenirea din octombrie înseamnă folosirea orei standard

În România, ajustarea ceasurilor are loc de două ori pe an, în martie și în octombrie. Expresia uzuală „ora de iarnă” desemnează revenirea la Timpul Legal Român, adică ora standard, numită și Ora Europei de Est sau Ora Europei Orientale.

Raportat la Timpul Universal Coordonat (UTC), România folosește UTC+2 după schimbarea din octombrie, față de UTC+3 pe durata verii. Diferența reprezintă avansul de două, respectiv trei ore față de acest reper internațional.

Articolul 1 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1997 stabilește momentul încheierii orarului de vară: „ultima duminică a lunii octombrie, ora 4,00, care devine ora 3,00”. Directiva 2000/84/CE, intrată în vigoare în 2001, sincronizează schimbarea pentru statele membre ale Uniunii Europene. Ora locală la care se produce ajustarea depinde însă de fusul orar al fiecărei țări.

## Actualizarea automată depinde de aparat și de setările lui

Un telefon conectat la rețea poate face singur schimbarea, dar condiția este ca reglarea automată a datei și orei să fie activată. Pentru aparatele fără această funcție, ceasul se mută manual cu o oră în urmă.

Verificarea diferă în funcție de echipament:

La telefoanele Android și iOS, în setări trebuie să fie pornită ajustarea automată a datei și orei. Informațiile necesare vin din rețea sau de la operatorul de telefonie.

Potrivit Libertatea, brățările de monitorizare a activității și ceasurile inteligente preiau ora din aplicația telefonului, prin Bluetooth, când se conectează prima dată duminică dimineața.

Pe calculatoarele care folosesc Windows, macOS ori Linux, corectarea orei se poate face automat dacă opțiunea este activă și calculatorul are conexiune la rețea.

Decodoarele și televizoarele inteligente primesc ora corectă odată cu semnalul transmis de furnizorul de cablu sau satelit.

Trebuie potrivite manual ceasurile de mână cu mecanism mecanic ori cu cuarț și ceasurile de perete sau de birou care nu recepționează semnal radio.

Afișajul orar al cuptoarelor cu microunde, al celor electrice încorporate și al aragazurilor trebuie verificat și reglat.

La autoturismele mai vechi, ora de pe ceasul de bord ar putea necesita o reglare manuală.

Separat trebuie controlate centralele termice și cronotermostatele care nu au conexiune Wi-Fi.

Alarmele programate pe ceasuri de noptieră sau pe alte dispozitive nesincronizate necesită aceeași verificare înainte de culcare.

## Trenurile respectă orele de plecare după noul ceas

CFR Călători păstrează Mersul Trenurilor în vigoare. Garniturile care pornesc din stațiile de formare după momentul schimbării pleacă la orele înscrise în program, raportate la Ora Europei Orientale.

Pentru trenurile aflate pe traseu, CFR Călători precizează în comunicatul de presă: „Trenurile de călători aflate deja în circulație după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în stațiile din parcurs stabilite și vor staționa până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale).”

Există o excepție pentru garniturile care se apropie de stația finală: acestea continuă călătoria până la destinație. Pe segmentele dintre stațiile de frontieră, trenurile internaționale respectă programul existent, schimbarea sezonieră fiind făcută în aceeași zi și în țările vecine.

În aviație, reperul internațional este UTC, dar orele înscrise pe bilete pentru decolare și aterizare sunt cele locale ale aeroporturilor respective. Pentru prezentarea la aeroport contează ora locală actualizată, inclusiv cea afișată de telefonul sincronizat.

## Se întunecă mai devreme după ceas, fără să dispară o oră de lumină

După revenirea la ora standard, ceasul indică răsăritul și apusul cu o oră mai devreme decât le-ar fi indicat dacă rămânea în vigoare programul de vară. Dimineața se luminează mai devreme, iar seara întunericul începe mai devreme, raportat la programul afișat.

Durata luminii naturale nu este redusă prin potrivirea ceasului. Scurtarea zilelor continuă însă până la solstițiul de iarnă, independent de ajustarea orară, reducând treptat intervalul luminos al după-amiezii.

Pentru deplasări, instalarea mai devreme a întunericului poate însemna vizibilitate mai mică în trafic și, uneori, un risc crescut de accidente.

## Somnul se poate adapta mai lent decât ceasul

Ritmul circadian este ceasul biologic al organismului, cu un ciclu de aproximativ 24 de ore. El participă la reglarea somnului și a stării de veghe, a temperaturii corpului și a secreției hormonilor melatonină și cortizol.

Reajustarea organismului poate dura între trei și șapte zile. În acest interval pot apărea oboseală, insomnie sau treziri prea devreme. Unele persoane resimt somnolența mai devreme seara, dar se trezesc înaintea orei dorite în diminețile următoare.

Adaptarea poate fi însoțită și de iritabilitate, dificultăți de concentrare, tulburări de memorie pe termen scurt și randament redus. Pot apărea perturbări digestive, deoarece secreția sucurilor gastrice este legată de programul obișnuit al meselor.

Tranzițiile orare pot diminua perioadele de somn profund și pot agrava migrenele. Expunerea redusă la lumină în a doua parte a zilei poate influența secreția de serotonină și melatonină, contribuind, la unele persoane, la oboseală, irascibilitate și schimbări ale dispoziției.

Revenirea la ora standard nu are aceleași efecte cardiovasculare ca trecerea la ora de vară, asociată cu o ușoară creștere a stresului cardiac. Potrivit Antena 3 CNN, un studiu apărut în 2024 în BMJ Medicine arată că în săptămânile care urmează revenirii la ora standard se înregistrează temporar mai puține evenimente cardiovasculare acute și decese.

## Programul de seară poate ușura adaptarea

Recomandările pentru tranziție privesc ora de culcare, lumina și mesele:

Pentru o schimbare viitoare, pregătirea poate începe cu două sau trei zile înainte, mutând treptat culcarea cu 15-20 de minute mai târziu.

Expunerea la lumină naturală dimineața ajută la reglarea ritmului zilnic, prin oprirea secreției de melatonină.

Ecranele telefoanelor, tabletelor și televizoarelor se evită cu minimum o oră înainte de somn; lumina albastră inhibă producerea melatoninei.

Cafeaua și băuturile energizante se evită după ora 14:00.

Cina rămâne ușoară, fără mese copioase târziu în noapte, pentru a nu îngreuna digestia și somnul profund.

## Economisirea energiei a motivat introducerea orei de vară

Țările europene au introdus orarul de vară în secolul trecut pentru folosirea mai eficientă a luminii naturale și reducerea consumului de energie. România l-a aplicat pentru prima dată în 1932, în perioada 22 mai-2 octombrie.

Din 1933 până în 1940, prima duminică din aprilie marca începutul orarului de vară, iar prima duminică din octombrie, încheierea lui. Aplicarea acestui orar a fost întreruptă între 1941 și 1979. În anii 1979-1996, cu unele excepții, programul începea la sfârșitul lui martie și se încheia la sfârșitul lui septembrie. Din 1997, schimbările sunt fixate pentru ultima duminică a lunii martie și ultima duminică a lunii octombrie.

Comisia Europeană a propus eliminarea ajustărilor sezoniere în septembrie 2018. În martie 2019, Parlamentul European a susținut oprirea lor începând din 2021, însă sistemul existent continuă să se aplice.

Potrivit Digi24, nota Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene din 3 iunie 2026 consemnează lansarea, în februarie, a unui studiu privind renunțarea la schimbarea sezonieră. Analiza urmărește efectele asupra pieței interne și transporturilor, precum și asupra consumului energetic și sănătății publice. Finalizarea era prevăzută pentru sfârșitul anului 2026, concluziile urmând să poată susține discuțiile europene.

Următoarea ajustare din calendarul publicat de Comisia Europeană pentru perioada 2027-2031 este programată duminică, 28 martie 2027. În România, ceasul va avansa atunci de la 03:00 la 04:00.