Fostul candidat prezidenţial este acuzat că a promovat ideologia legionară și cultul criminalilor de război în cinci situaţii diferite. Instanţa i-a impus restricţii care îi interzic să părăsească ţara sau să posteze mesaje extremiste.
În ziua de marţi, într-o sală de tribunal din București, începe o nouă etapă în procesul lui Călin Georgescu. Acuzat că a promovat idei fasciste și legionare, acesta, susținut anterior de grupuri ultranaţionaliste, se confruntă cu acuzaţii care i-ar putea schimba radical parcursul. Cum a ajuns, însă, un fost candidat la președinție să fie pus sub acuzare pentru astfel de fapte?
Care sunt acuzaţiile aduse lui Georgescu
Din datele rechizitoriului Parchetului General, citat de G4 Media, Georgescu este acuzat că a promovat public persoane responsabile de crime de război și genocid. În dosar sunt menţionate cinci fapte distincte, printre care mesaje ce glorificau mișcarea legionară și răspândeau idei rasiste.
Astfel, Legea 217/2015, folosită în acest proces, interzice negarea Holocaustului și promovarea simbolurilor fasciste. Această lege le-a permis procurorilor să îl trimită în judecată pe Georgescu. Dar ce probe au adunat anchetatorii?
Surse apropiate anchetei spun că inculpatul a distribuit conţinut online în care liderii legionari erau prezentaţi drept „eroi neînţeleși”. Într-una dintre postări, crimele de război erau comparate cu „acte de sacrificiu național”.
Măsuri restrictive și supraveghere judiciară
Din vara anului 2023, Georgescu se află sub control judiciar. Instanţa a decis pe 21 octombrie prelungirea acestei măsuri. Ce presupune, însă, acest control?
Care sunt interdicţiile esenţiale?
Acuzatul nu are voie să părăsească România fără acordul autorităţilor. De asemenea, nu poate posta pe rețelele sociale sau în spaţiul public mesaje cu caracter extremist. Autorităţile îi monitorizează activitatea online pentru a preveni orice încălcare.
Măsurile au fost impuse după ce procurorii l-au descris ca fiind „un promotor activ” al ideologiei legionare. Este pentru prima dată când această lege este aplicată la un astfel de nivel.
Context politic și reacţii
Călin Georgescu a atras atenția publicului încă din anul 2020, când a fost susținut de grupuri ultranaţionaliste la alegerile pentru Primăria Capitalei. Cum reacționează acești susținători acum?
Surse din mediul politic apropiate acestor grupuri susțin că „dosarul este un atac la adresa libertăţii de exprimare”. Pe de altă parte, specialiștii în drept constituţional au o altă părere. „Legea combate extremismul, nu opiniile politice”, spune un profesor de drept penal.
În același timp, organizaţiile care monitorizează fenomenul extremist susțin că mesajele lui Georgescu au fost distribuite masiv în cercuri neonaziste. Un raport al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului arată că aproximativ 15% din mesajele legionare online din 2023 erau legate de acest caz.
Ce urmează în procesul lui Georgescu
După audierea părților din ziua de marţi, instanţa va stabili următorul termen de judecată. Procesul ar putea deveni un precedent important pentru aplicarea legii împotriva negării Holocaustului și promovării simbolurilor fasciste.
Avocatul lui Georgescu a anunţat că va contesta acuzaţiile, invocând „lipsa de claritate a legii”. În schimb, procurorii spun că au adunat peste 50 de pagini de probe. Printre acestea se află capturi de ecran de pe forumuri și analize ale discursurilor sale.
Indiferent de decizia finală, cazul a stârnit deja multe discuţii publice. În fața Curţii de Apel București, susținătorii și contestatarii lui Georgescu au protestat la ultimele termene. Este clar că justiţia românească este pusă la încercare într-un context sensibil, marcat de reapariţia discursului extremist.
Cazul lui Călin Georgescu rămâne sub atenţia publicului, iar deciziile instanţei ar putea influența modul în care România va răspunde pe viitor la promovarea ideologiilor extremiste. Următorul termen de judecată va aduce, probabil, noi detalii și reacţii din partea tuturor celor implicaţi.
