# Cine îți moștenește casa și economiile dacă mori fără testament > Dacă mori fără testament, ghidul arată cine primește casa și economiile, cum se împarte casa comună și ce termene trebuie respectate. Publicat: 20 noiembrie 2026, 18:00 · Actualizat: 20 noiembrie 2026, 01:50 · Autor: Iulia Matei · Categorie: [Utile](https://jurnalulnational.ro/stiri/utile/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/cine-iti-mosteneste-casa-si-economiile-daca-mori-fara-testament/ · Publicație: Jurnalul Național ![O fațadă de case din cărămidă roșie cu acoperișuri negre și un gard viu în față](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/11/cine-iti-mosteneste-casa-si-economiile-daca-mori-fara-1024x576.jpg) Dacă mori fără testament, din casă și din economiile bancare se împarte numai partea care îți aparținea, între soț și rudele chemate la moștenire. Dacă lași soț și copii, soțul moștenește un sfert din partea ta, iar copiii împart celelalte trei sferturi, potrivit [Codului civil](https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G2KTI22E5SW5KF1J8CEHJWDDG7S). Înainte de împărțire, se separă bunurile care aparțineau deja soțului supraviețuitor. Notarul stabilește apoi bunurile, datoriile și cota fiecărui moștenitor. Certificatul de moștenitor dovedește aceste cote; nu îi dă automat întreaga casă unuia dintre moștenitori. ## Cât din casa comună intră în moștenire Dacă locuința a fost cumpărată în timpul căsătoriei, sub regimul obișnuit al bunurilor comune, se stabilește mai întâi partea fiecărui soț. Contribuțiile sunt considerate egale dacă nu se dovedește altceva. Numai partea celui decedat intră în moștenire. De exemplu, casa comună valorează 360.000 de lei, soții au contribuit egal, iar cel decedat lasă o soție și doi copii. În acest exemplu nu există alte bunuri sau datorii: - Soția păstrează jumătatea care era deja a ei, în valoare de 180.000 de lei. - Cealaltă jumătate, de 180.000 de lei, intră în moștenire. Soția primește un sfert din ea, adică 45.000 de lei. - Copiii împart restul de 135.000 de lei. Fiecăruia îi revine o cotă din casă în valoare de 67.500 de lei. La finalul acestui calcul, soția are cote din casă în valoare totală de 225.000 de lei: partea ei inițială și partea moștenită. Dacă locuința era numai a celui decedat, de pildă fiind cumpărată înaintea căsătoriei sau primită prin moștenire ori donație, ea intră integral în succesiune. Cu soț și doi copii, soțul primește atunci un sfert din casă, iar fiecare copil câte trei optimi. ## Cine moștenește în celelalte familii Dacă nu lași soț, copiii împart moștenirea în mod egal. Dacă un copil a murit înaintea ta sau nu poate moșteni din cauza unei fapte grave prevăzute de lege, copiii lui pot primi partea care i-ar fi revenit. Dacă lași soț, dar nu și copii, partea lui depinde de rudele care există: - Cu părinți și frați, soțul primește o treime. - Numai cu părinți sau numai cu frați, soțul primește jumătate. - Cu bunici ori cu rude din clasele următoare, soțul primește trei sferturi. Dacă nu există nici soț, nici copii, sunt chemați părinții și frații. Cu un părinte și frați, părintele ia un sfert, iar frații împart trei sferturi. Cu doi părinți și frați, părinții împart jumătate, iar frații cealaltă jumătate. Dacă nu există nici aceștia sau urmași ai fraților, urmează bunicii și apoi celelalte rude prevăzute de lege. ## Ce poate primi partenerul necăsătorit Partenerul cu care locuiești nu moștenește doar pentru că sunteți împreună. Îi poți lăsa [bunuri prin testament](https://jurnalulnational.ro/ce-mai-poti-trece-in-testament-in-afara-de-mostenitori/). Totuși, soțul, copiii și părinții care au drept la moștenire au o parte protejată de lege: jumătate din cât ar primi fiecare fără testament. Dacă testamentul le încalcă această parte, ei pot cere reducerea bunurilor lăsate altcuiva. ## Cum ajung economiile la moștenitori Soldul conturilor cunoscute se ia în calcul alături de celelalte bunuri ale celui decedat. Dacă economiile au fost bunuri comune ale soților, notarul stabilește mai întâi partea care aparținea deja soțului supraviețuitor. Pentru banii moșteniți, banca cere în practică certificatul de moștenitor sau o hotărâre judecătorească; cardul ori codul contului nu dovedesc dreptul la moștenire. În dosar intră și datoriile celui decedat. Moștenitorii răspund pentru ele numai cu bunurile moștenite, în raport cu cota fiecăruia. ## Ce acte pregătești pentru notar Moștenirea se deschide la deces, la ultimul domiciliu al persoanei. Pentru cererea de succesiune, pregătești actele și datele care arată cine poate moșteni și ce bunuri sau datorii au rămas: - Certificatul de deces și actele de stare civilă ale celui decedat. - Actele de identitate și certificatele care dovedesc rudenia sau căsătoria. - Actele de proprietate pentru casă, teren, mașină și celelalte bunuri, dacă există. - Informațiile și actele disponibile despre conturi, depozite și datorii. - Testamentul, dacă există, și domiciliile celorlalte persoane care ar putea moșteni. Orice persoană interesată poate cere deschiderea procedurii. În circumscripția unui tribunal, dintre notarii competenți, dosarul revine primului notar sesizat. 1. Depui cererea cu datele celui decedat, ale posibililor moștenitori, ale bunurilor și datoriilor. 2. Notarul verifică actele și evidențele succesorale și îi cheamă pe cei care ar putea moșteni. 3. Notarul stabilește ce aparținea celui decedat, ce datorii au rămas și cota fiecăruia. 4. Dacă există acord, notarul încheie procedura și eliberează certificatul de moștenitor. Pentru casă, urmează înscrierea drepturilor în cartea funciară. ## Un an pentru alegere, doi ani pentru impozit Ai, ca regulă, un an de la deces pentru a accepta moștenirea sau a renunța la ea. Dacă nu îți exerciți dreptul în acest termen, poți fi considerat că ai renunțat, în condițiile legii. Renunțarea se declară la notar sau, dacă ești în străinătate, la o misiune diplomatică ori la un consulat al României. Termenul de un an nu înseamnă că dosarul notarial trebuie și finalizat atunci. Dacă succesiunea este finalizată în cel mult doi ani de la deces, nu se datorează impozitul pe moștenire. După acest termen, [Codul fiscal prevede un impozit de 1%](https://legislatie.just.ro/Public/FormaPrintabila/00000G1J9LNQ6SUXA592URP9VLS3EH35). În exemplul de mai sus, în care moștenirea cuprinde numai jumătatea de casă evaluată la 180.000 de lei, calculul este 1% × 180.000, adică 1.800 de lei. Exemplul nu include bani din cont sau alte bunuri mobile. Onorariul notarului se plătește separat. Pentru aceeași moștenire de 180.000 de lei, [onorariul minimal prevăzut de normele Ministerului Justiției](https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/278491) este 1.205 lei plus 0,85% din suma care depășește 65.001 lei. Diferența este 114.999 lei, iar rezultatul, rotunjit la bani, este 2.182,49 lei pentru dosar. Se pot adăuga tarife pentru registre, arhivare sau înscrierea casei; suma finală se cere defalcată notarului. ## Întrebări frecvente ### Ce se întâmplă dacă un moștenitor nu este de acord? Dacă există o dispută despre moștenitori, bunuri sau cote, drepturile se stabilesc în instanță. Notarul nu poate încheia procedura ca și cum ar exista acord. ### Ce se întâmplă dacă apare un bun după eliberarea certificatului? Poți cere notarului un certificat suplimentar pentru bunul omis, dacă moștenitorii sunt de acord. ### Ce poți face dacă ai fost omis dintre moștenitori? Poți cere instanței anularea certificatului și stabilirea drepturilor tale. ### Poți cere băncii istoricul plăților făcute înainte de deces? Moștenitorii pot cere informații despre soldul de la data decesului. Pentru operațiunile făcute în timpul vieții titularului, trebuie să arate de ce au nevoie de acele informații; simpla calitate de moștenitor nu este suficientă. ### Ce se întâmplă dacă nimeni nu acceptă moștenirea? Moștenirea rămasă fără moștenitori revine comunei, orașului sau municipiului, potrivit legii. **Surse verificate la 20 noiembrie 2026:** Codul civil; Legea nr. 36/1995 privind notarii publici; Codul fiscal, articolul 111; normele Ministerului Justiției privind onorariile notariale minimale; Decizia nr. 9/2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție; Uniunea Națională a Notarilor Publici din România; portalul european e-Justiție.