# Clienții furnizorilor cu contracte la Nuclearelectrica riscă facturi mai mari cu peste 20%, avertizează Gușilov

> Furnizorii au cumpărat energie cu până la 1.100 de lei pe MWh, față de 500-600 de lei inițial, potrivit Eugenia Gușilov. Sunt vizate și PPC și ENGIE.

Publicat: 8 octombrie 2026, 17:17 · Actualizat: 8 octombrie 2026, 17:17 · Autor: Horatiu Popa · Categorie: [Economie](https://jurnalulnational.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/clientii-furnizorilor-cu-contracte-la-nuclearelectrica-risca-facturi/ · Publicație: Jurnalul National

![Facturi mari la energie electrică](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/facturi-electricitate-1024x601.jpg)

**Facturile de electricitate ale clienților furnizorilor care cumpărau energie de la Nuclearelectrica ar putea crește cu peste 20%, dacă aceștia transferă integral sau parțial costurile suplimentare către consumatori. Este scenariul descris joi, 8 octombrie 2026, de Eugenia Gușilov, expertă în energie și fondatoarea Romania Energy Center.**

„Ne așteptăm la creșteri de prețuri (la energie - n.r.), ele vor veni din aceste săptămâni. E vorba de diferența dintre costurile contractului bilateral (între Nuclearelectrica și diverși furnizori și consumatori) și ce au trebuit să cumpere ei de pe Piața Zilei Următoare (PZU) din România și din țările din jur”, a declarat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, joi, pentru [Libertatea.ro](https://www.libertatea.ro/stiri/facturile-la-energie-se-vor-scumpi-expertii-estimeaza-cresteri-de-20percent-sunt-vizati-furnizorii-care-au-contract-cu-nuclearelectrica-xv66ym4).

Oficialul consideră că diferența dintre costurile de achiziție nu poate fi absorbită din marjele furnizorilor, adică din banii care le rămân între prețul de vânzare și costuri. Presiunea este mai mare asupra companiilor care trebuie să înlocuiască energia contractată de la producătorul nuclear.

## Gușilov identifică furnizorii expuși costurilor suplimentare

În evaluarea expertei, menținerea deficitului de energie pe o perioadă nedeterminată ar face dificilă continuarea activității fără modificarea tarifelor finale pentru marile companii care aveau contracte cu Nuclearelectrica. Ea menționează următoarele nume:

- PPC;
- Electrica Furnizare;
- ENGIE;
- Alive Capital;
- Getica;
- Hidroelectrica, pentru volume mai mici;
- Transelectrica, tot pentru volume mai mici.

Gușilov apreciază că ultimele două companii nu sunt în pericol. Pentru restul pieței sunt așteptate, de asemenea, scumpiri, dar mai reduse decât în cazul furnizorilor obligați să acopere energia nelivrată de Nuclearelectrica.

Transferarea cheltuielilor către clienți este una dintre variantele discutate de expertă. Ea consideră posibilă și negocierea unei soluții între furnizori, care să evite majorarea prețurilor pentru consumatorii afectați. Statul nu mai are însă resurse pentru noi subvenții, apreciază experta.

## Energia de înlocuire a ajuns la un preț aproape dublu

„Problema este că 20% din producția de electricitate pe care România se baza până pe 28 iulie (când prima unitate de la Cernavodă a fost oprită ) a fost scoasă din producția națională”, a explicat Gușilov pentru Libertatea.ro.

Potrivit acesteia, producția trebuia să revină la normal la finalul lunii august sau la începutul lunii septembrie. Oprirea s-a prelungit, iar costurile pentru înlocuirea cantităților lipsă au continuat să fie suportate în septembrie și octombrie.

Experta spune că Nuclearelectrica ar fi putut cumpăra din piață energia pe care nu o mai producea, pentru a o livra partenerilor contractuali. Compania a activat însă clauza de forță majoră, iar obligația de a găsi cantitățile necesare pentru clienții finali a rămas la furnizori.

Aceștia au cumpărat energie de pe Piața Zilei Următoare la prețuri de până la 1.100 de lei pe megawatt-oră (MWh), arată Gușilov. În schimb, contractele cu consumatorii fuseseră calculate pornind de la un cost de achiziție de circa 500-600 de lei pe MWh. Comparația privește energia cumpărată de furnizori, pe care aceștia trebuie să o livreze mai departe conform contractelor cu clienții.

Achizițiile mai scumpe din august, septembrie și octombrie au consumat lichiditățile companiilor, adică banii disponibili pentru plățile curente. Gușilov dă exemplul Getica 95, care, potrivit acesteia, a indicat un deficit de 230 de milioane de lei acumulat în două luni și jumătate, pe fondul lipsei de lichidități. Compania este menționată printre cazurile de insolvență din piață.

Experta explică faptul că furnizorii trebuie să continue livrările și nu pot denunța contractele cu consumatorii în situația descrisă. Ea indică insolvența sau falimentul drept alte posibile evoluții, urmate de transferul clienților la un furnizor de ultimă instanță, care preia alimentarea acestora.

## Estimările specialiștilor diferă în privința majorărilor justificate

Profesorul universitar Ionuț Purica, expert în energie nucleară, formulează o estimare mai redusă: „Cred că măririle de preț ar putea fi în jur de 10%. Dacă e mai mult, posibil să fie speculativ”, a declarat acesta pentru Libertatea.ro.

În opinia sa, statul ar câștiga din scumpire, însă pierderea provocată în restul economiei ar fi mai mare decât avantajul bugetar.

Bușoi spune că principalii furnizori nu au încă o estimare a impactului asupra facturilor, dar că diferența de cost nu poate fi absorbită din marjele lor.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și expert în domeniu, consideră că oprirea centralei de la Cernavodă este deja reflectată în prețuri. El nu vede un motiv serios care să justifice scumpiri de amploarea celor vehiculate și atrage atenția că evoluțiile internaționale și regionale fac dificilă o prognoză precisă.

Pe lângă oprirea capacităților nucleare, Bușoi indică presiunea venită din scumpirea gazelor naturale în Europa. Potrivit oficialului, aceasta ridică prețul electricității la nivel european și influențează achizițiile României de pe piața pentru ziua următoare, prin legăturile din piața unică.

## Prețul din factură depinde și de felul în care furnizorul cumpără energia

Cosmin Păcuraru, specialist în securitate energetică, leagă efectul asupra consumatorilor de strategiile de achiziție ale furnizorilor și de intervenția autorităților: „Deci, în piață vor crește prețurile, în facturi depinde de Guvern și de politicile pe care o să le facă viitorul Executiv”, a declarat el pentru Libertatea.ro.

Specialistul amintește că plafonarea pentru gaze încă funcționează și își exprimă convingerea că viitorul [Guvern](https://jurnalulnational.ro/68-de-pagini-si-o-lista-de-ministri-pentru-guvernul-vestea-ce-roluri-ar-put/) va interveni pentru a proteja populația și industria de prețuri foarte mari.

În explicația sa, costul energiei ajunse în factură rezultă din combinarea achizițiilor făcute de furnizor pe mai multe piețe:

- Contractele bilaterale, încheiate direct între parteneri, oferă în general prețuri mai mici și mai stabile.
- Piața Zilei Următoare și piața Intraday, pentru tranzacții în cursul zilei, presupun prețuri mai ridicate.
- Piața de echilibrare poate aduce cele mai mari penalități atunci când furnizorii își estimează greșit necesarul de energie, costuri sancționate de Transelectrica.

Energia consumată reprezintă aproximativ jumătate din suma finală achitată lunar. Factura cuprinde și taxe și contribuții, astfel că prețul de achiziție al electricității este doar o parte a notei de plată.

Producția internă influențează necesarul de cumpărări din exterior. Când aceasta nu acoperă consumul, România importă energie din regiune. Cantitățile disponibile variază și în funcție de vreme: producția eoliană depinde de intensitatea vântului, iar cea fotovoltaică de orele cu soare.

Păcuraru afirmă că vineri, 2 octombrie, România a importat mai multă electricitate decât a produs. În evaluarea sa, o asemenea situație leagă prețurile de pe piața românească de cele din regiunea Uniunii Europene.

Cristian Bușoi a mai declarat: „în acest moment nu sunt condiții și argumente pentru o creștere atât de mare de 50%”.