Pentru prima dată, combaterea analfabetismului funcțional devine o prioritate în Strategia Națională de Apărare. Documentul prezentat de Nicușor Dan evidențiază riscurile din educație, precum abandonul școlar și lipsa specializării.
România se confruntă cu probleme majore în educație și securitate, iar o decizie recentă a președintelui Nicușor Dan atrage atenția: analfabetismul funcțional a fost inclus oficial în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030.
Ce schimbări aduce această măsură pentru societate și de ce este atât de importantă acum?
Analfabetismul funcțional inclus în strategia de apărare
Proiectul prezentat miercuri pune accent pe combaterea analfabetismului funcțional la capitolul educație. Problema este văzută ca una care slăbește rezistența societății în fața dezinformării și a amenințărilor cibernetice.
Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional sunt trecute printre principalele măsuri.
Este pentru prima dată când această problemă este menționată direct într-un document strategic de apărare. În strategia anterioară, subiectul apărea doar indirect, prin formulări ca
„Creșterea nivelului de alfabetizare funcțională pentru dezvoltarea gândirii critice și pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a populației în fața fenomenului de răspândire a informațiilor false, care pot avea consecințe negative pentru securitatea națională” .
Acum, legătura dintre educație și securitatea națională este explicită.
Documentul mai arată că România va adopta politici de educație media, pentru a dezvolta competențe care să-i ajute pe cetățeni să se protejeze de manipulare și să se implice în asigurarea securității naționale.
Care va fi impactul educației asupra securității naționale?
Strategia face o diferență clară între amenințările externe, precum conflictele armate, și vulnerabilitățile interne. Sistemul educațional este considerat un punct sensibil pentru România.
Abandonul școlar și lipsa absolvenților de studii superioare
Precaritatea educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare, prin raportare la populația generală, au impact negativ asupra dezvoltării țării și conduc la riscul de a croniciza lipsa de capital uman specializat.
Documentul mai menționează și performanța scăzută a sistemului educațional. Elevii nu dobândesc suficiente competențe pentru a face față unei lumi pline de informații false sau amenințări cibernetice.
„Nivelul scăzut al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, dar și persistența unor lacune ale cadrului legislativ constituie vulnerabilități care conduc la o reziliență scăzută a societății în raport cu extremismul, radicalizarea și manipularea informațională.”
Cercetarea științifică și alte vulnerabilități
Pe lângă educație, strategia identifică probleme serioase în domeniul cercetării. Sunt menționate lipsa finanțării, dificultăți în atragerea specialiștilor și o slabă conectare la rețelele internaționale.
„Nivelul scăzut al performanței sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare este determinat de: accesul redus la resurse financiare; valorificarea sub potențial a instrumentelor de finanțare externă sau de la bugetul de stat; dificultățile în atragerea și menținerea resursei umane specializate; insuficienta racordare la activitatea de cercetare internațională; inconsistența aplicării reformelor instituționale; deficiențele în realizarea transferului tehnologic.”
Strategia avertizează că dacă aceste vulnerabilități nu sunt rezolvate, disfuncțiile din educație, sănătate sau administrație pot fi exploatate de grupuri ostile, crescând riscul de extremism sau manipulare a informațiilor.
„Disfuncțiile în domenii-cheie precum sănătatea, educația, protecția socială și administrația pot crea vulnerabilități sistemice, amplificate de utilizarea noilor tehnologii de către grupări ostile și propagarea infracționalității cibernetice.”
Măsurile propuse și pași următori
Reducerea abandonului școlar este prima direcție de acțiune. Strategia propune măsuri concrete, dar detaliile nu sunt încă publicate. Educația este tratată împreună cu alte domenii precum cultura, sănătatea, socialul și demografia.
O altă prioritate este dezvoltarea gândirii critice. Autorii documentului consideră că cetățenii cu abilități de analiză a informațiilor sunt mai puțin vulnerabili la dezinformare. Pe termen lung, acest lucru ar trebui să consolideze securitatea internă.
Totuși, există întrebări privind modul în care educația este abordată în strategie, deoarece nu are un subcapitol separat, ci este grupată cu alte domenii sociale. Unii critici spun că acest lucru ar putea diminua importanța educației.
Strategia este în prezent la stadiu de proiect și va fi dezbătută public în următoarele luni. Dacă va fi aprobată, România va avea pentru prima dată un plan care leagă direct educația de apărarea națională.
Cum schimbă aceasta, perspectiva pentru România
Includerea analfabetismului funcțional în Strategia Națională de Apărare marchează o schimbare importantă de abordare. Problema nu mai este doar responsabilitatea profesorilor sau a școlilor, ci devine o preocupare la nivel național. Rămâne de văzut cum vor fi aplicate aceste măsuri și dacă vor aduce rezultatele așteptate pentru societate.
