O moțiune simplă depusă de AUR și alți senatori din opoziție critică politicile ministrului Educației, Daniel David. Acesta a declarat că va demisiona dacă moțiunea este aprobată, chiar dacă nu este obligat legal să facă acest lucru.
Ce cuprinde moțiunea și cine a inițiat-o
Liderul grupului AUR din Senat, Petrișor Peiu, a depus miercuri o moțiune intitulată „În loc de instrucție și excelență, umilință și dresaj”. Documentul a fost semnat de 38 de senatori din opoziție, dintre care 28 sunt de la AUR, 6 neafiliați și 4 de la Pace-Întâi România.
Moțiunea acuză Guvernul că a transformat educația într-un domeniu neglijat, subliniind că Legea 141/2025, adoptată fără dezbatere parlamentară, reprezintă un atac grav asupra sistemului de învățământ. Inițiatorii consideră că măsurile recente au avut efecte negative asupra întregului sistem educațional.
Se estimează că peste 15.000 de posturi ar putea dispărea din cauza neprelungirii contractelor profesorilor suplinitori și a titularilor cu normă redusă. Fondurile pentru burse au fost reduse, iar elevii din mediul rural sunt nevoiți să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală, ceea ce crește riscul de abandon școlar.
Consiliul Fiscal arată că economiile realizate prin aceste măsuri reprezintă doar 0,02% din PIB, adică aproximativ 378 de milioane de lei.
Reacția lui Daniel David: „Nu mai am de ce să fiu ministru”
Ministrul Educației, Daniel David, a declarat sâmbătă că va demisiona dacă moțiunea simplă va trece.
În afirmaţiile sale, „Da. Fără nicio discuție, da. Dacă în urma moțiunii simple, deși nu sunt obligat și premierul nu este obligat să-mi ceară demisia sau eu să-mi pun demisia, eu nu mai am de ce să fiu ministru”, a spus el.
David a subliniat că nu este obligat prin lege să demisioneze, dar consideră că nu ar mai avea motive să rămână în funcție dacă moțiunea va fi aprobată. Moțiunea simplă nu are putere de decizie asupra Guvernului, ci exprimă doar poziția Senatului față de politicile unui ministru.
Cum funcționează moțiunea simplă?
Moțiunea simplă reprezintă o formă prin care Parlamentul își exprimă opinia față de activitatea unui ministru sau față de anumite politici publice. Aceasta nu poate duce la demiterea unui ministru și nu are consecințe legale directe asupra Guvernului.
Care sunt cererile și argumentele din partea inițiatorilor moțiunii?
Inițiatorii moțiunii critică reducerea bugetului educației și efectele negative asupra sistemului de învățământ. Ei susțin că măsurile promovate de Daniel David au consecințe grave asupra calității educației și asupra stabilității profesiei de dascăl.
Printre solicitările formulate se numără:
-
- Anularea imediată a măsurilor care vizează învățământul preuniversitar și superior
-
- Restabilirea statutului respectabil al profesorilor
-
- Oprirea „derapajelor ideologice” din programa școlară
-
- Alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru educație
În opinia lor, „Educația este în pericol! Dacă nu o apărăm acum, vom pierde o generație întreagă”, se arată în textul moțiunii. Inițiatorii îi solicită lui Daniel David să renunțe la funcție, considerând că ar fi „un act de igienă politică” și un gest de respect față de profesori, elevi și viitorul țării.
Ce se întâmplă mai departe și de ce este important votul?
Dezbaterea și votul asupra moțiunii vor avea loc luni, în plenul Senatului. Chiar dacă moțiunea nu are efecte legale, adoptarea ei ar transmite un semnal politic important despre încrederea parlamentarilor în ministrul Educației.
Decizia lui Daniel David de a-și lega mandatul de votul pe moțiune este neobișnuită, deoarece acest tip de moțiune nu duce, de obicei, la demisia unui ministru. Acest lucru transformă votul într-un test de susținere pentru actualul ministru al Educației.
Indiferent de rezultat, dezbaterea publică privind reformele din educație va continua. Sindicatele profesorilor au anunțat că vor organiza proteste dacă măsurile contestate nu vor fi modificate.
În perioada următoare, atenția va rămâne concentrată asupra deciziilor luate în Senat și asupra reacțiilor din societate, care ar putea influența viitoarele politici din domeniul educației.
Astfel, moțiunea reprezentând o oportunitate nu doar pentru opoziție, ci și pentru societate, este o provocare pentru ministrul Educației să răspundă acestor critici. În fond, educația nu este doar responsabilitatea Guvernului, ci a întregii comunități care trebuie să se implice activ în procesul de învățământ pentru a asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.
Este esențial ca dezbaterile să continuuie și că toți actorii implicați în educație – profesori, părinți, elevi – să aibă un cuvânt de spus. Viitorul educației depinde de modul în care deciziile actuale sunt analizate și, mai ales, de măsurile care vor fi aplicate pentru a susține un sistem educațional care să corespundă nevoilor societății.
Aceste transformări necesare nu pot fi realizate fără un dialog deschis între toți cei implicați în educație, de la minister la comunitate, și este cazul ca astăzi să ne unim forțele pentru a proteja viitorul copiilor noștri.
Tradiția educațională a României trebuie respectată și îmbunătățită, nu ignorată sau subevaluată.
Un eventual eșec al moțiunii ar putea însemna o continuare a măsurilor contestate, iar în funcție de reacțiile publicului, ne putem aștepta la o mobilizare crescândă a societății civile în privința acestui subiect.
În concluzie, situația educației din România rămâne o problemă de stringentă importanță care necesită intervenții imediate și raționale, astfel încât să nu periclităm viitorul tinerelor generații.
Cu ochii ațintiți asupra votului din Senat, toți cei interesați de soarta educației din țară speră că se va găsi o soluție care să pună educația pe primul loc. Numai timpul va arăta dacă voința parlamentarilor se va alinia cu a cetățenilor, iar dacă preocupările legate de educație vor fi tratate cu seriozitate.
Sursa: financiarul.ro
