O analiză a statisticilor bazate pe „expected points” (xP) oferă o imagine diferită asupra clasamentului Superligii României, subliniind discrepanțele dintre performanțele reale ale echipelor și cele așteptate. CFR Cluj și FCSB, echipe cu tradiție în fotbalul românesc, ar fi în zona play-off-ului dacă ne-am ghida după aceste cifre. Pe de altă parte, Rapid București, echipa care conduce în clasamentul real, ar ocupa locul 9, ceea ce ridică întrebări despre valoarea rezultatelor obținute.
Statistica „expected points” ia în considerare nu doar rezultatele finale ale meciurilor, ci și calitatea ocaziilor de gol create de fiecare echipă, prin intermediul metricilor precum „expected goals” (xG) și „goals against” (GA). Această metodă a câștigat popularitate în analiza fotbalului, oferind o perspectivă diferită asupra performanțelor echipelor. Clasamentele bazate pe aceste date pot schimba percepția asupra echipelor din Superligă, inclusiv a celor precum FC Hermannstadt sau Universitatea Craiova.
Calculul xP se bazează pe distribuții statistice Poisson, care estimează probabilitatea diverselor scoruri finale. O echipă cu un xG ridicat și un xGA scăzut are șanse mari să obțină puncte. Deși acest model nu este infailibil, deoarece nu ia în considerare toate fazele de atac, el rămâne un instrument valoros pentru analiza pe termen lung a echipelor, similar cu ceea ce se practică în competițiile internaționale.
Un aspect interesant este poziția Rapid București în clasamentul xP. Deși se află pe primul loc cu 39 de puncte în clasamentul real, în analiza xP ocupă doar locul 9, cu 28,4 puncte estimate. Această diferență sugerează că rezultatele obținute nu sunt susținute de ocaziile de gol create, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței echipei. De exemplu, în meciul cu Universitatea Craiova, Rapid a obținut o remiză, dar statisticile arată că nu ar fi meritat niciun punct.
Comparativ, FCSB, CFR Cluj și Farul se află în top 6 după xP, în ciuda pozițiilor lor mai slabe în clasamentul real. FCSB, de exemplu, ar fi trebuit să aibă între 35 și 36 de puncte conform xP, dar în realitate are doar 28. Această discrepanță de -7,7 puncte reflectă o performanță sub așteptări, în ciuda ocaziilor create. CFR Cluj se află într-o situație similară, cu un xP de 30,6 și doar 23 de puncte reale.
Pe de altă parte, echipele precum Rapid, FC Botoșani și UTA Arad au reușit să acumuleze mai multe puncte decât ar fi sugerat xP. Aceste rezultate sugerează o eficiență în fața porții, rar întâlnită chiar și în competițiile de top. Hermannstadt, în schimb, are un xP de 24,4 dar doar 12 puncte reale, ceea ce indică o pierdere semnificativă de puncte datorată lipsei de eficiență în finalizare.
Datele arată că Hermannstadt a avut mai multe meciuri în care ar fi putut obține rezultate mai bune, dar nu au reușit să transforme ocaziile în puncte. De exemplu, în meciurile cu U Cluj și Universitatea Craiova, echipa a avut ocazii dar nu a reușit să marcheze. Aceste statistici subliniază importanța analizei xP în evaluarea performanțelor echipelor.
Clasamentele bazate pe xP oferă o nouă perspectivă asupra sezonului, evidențiind echipele care au reușit să obțină rezultate favorabile în ciuda performanțelor statistice. Așadar, ierarhia Superligii României poate fi analizată dintr-o altă lumină, sugerând că fotbalul nu se rezumă doar la scoruri, ci și la calitatea jocului.
Topul echipelor în funcție de xP după 20 de etape este următorul:
– Dinamo – 37,3 xP
– FCSB – 35,7 xP
– Universitatea Craiova – 34,1 xP
– Oțelul – 32,9 xP
– Farul – 30,8 xP
– CFR Cluj – 30,6 xP
– FC Argeș – 30,0 xP
– U Cluj – 29,3 xP
– Rapid – 28,4 xP
În contrast, clasamentul real arată astfel:
– Rapid – 39 puncte
– FC Botoșani – 38 puncte
– Dinamo – 38 puncte
– Universitatea Craiova – 37 puncte
– Oțelul – 30 puncte
– UTA – 29 puncte
– Petrolul – 27 puncte
– Farul – 27 puncte
Aceste statistici subliniază complexitatea fotbalului și modul în care analizele avansate pot influența percepția asupra echipelor și performanțelor lor în campionat.
