# Cum se face autoexcluderea de la păcănele și de ce 6.600 de oameni au cerut să revină în săli > Aproape 70.000 de români au cerut autoexcluderea de la jocurile de noroc în trei ani, iar peste 6.600 au solicitat apoi revenirea. Publicat: 9 octombrie 2026, 11:18 · Autor: Marius Dumitru · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/cum-se-face-autoexcluderea-de-la-pacanele-si-de-ce-6-600-de-oameni-au/ · Publicație: Jurnalul National ![Autoexcludere păcănele și jetoane de cazinou](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/autoexcludere-pacanele-1024x680.jpg) **Cei care vor să își blocheze singuri accesul în sălile de jocuri de noroc pot depune o cerere online, fizic la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc sau direct în sala pe care o frecventează. În ultimii trei ani, aproximativ 70.000 de români au depus astfel de cereri pentru a se autoexclude din sălile de profil, iar mecanismul funcționează prin verificarea CNP-ului la intrare.** Procedura este prezentată concret de Alex Prunean, reporter Observator, care a explicat, într-un interviu video la Observator, că „Orice jucător poate cere să nu mai aibă acces într o sală de jocuri de noroc. poate să trimită o cerere atât online cât și fizic către Oficiul Național al jocurilor de noroc sau poate să depună o cerere scrisă chiar în sala de jocuri pe care o frecventează”. Din totalul cererilor depuse, 58.000 au fost validate, iar persoanele respective au fost excluse oficial din sălile de jocuri. În același interval de trei ani, mecanismul a fost folosit masiv, însă datele arată și cât de greu este pentru o parte dintre jucători să se țină de această decizie. În prezentarea materialului, miza este explicată simplu: în cazul jocurilor de noroc, totul poate porni din curiozitate și poate ajunge repede la dependență. ## Procedura se poate începe în trei moduri Pașii prezentați pentru autoexcludere sunt simpli și pornesc de la depunerea unei cereri. Cererea poate fi transmisă în trei variante: - online, către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc; - în format fizic, direct către sediul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc; - printr-o cerere scrisă lăsată chiar în sala de jocuri de noroc frecventată de jucător. După înregistrarea cererii, controlul se face la intrarea în sală. Verificarea este obligatorie și se face strict pe baza CNP-ului. Dacă persoana figurează în baza de date oficială, accesul îi este interzis. ## Cei mai mulți dintre cei autoexcluși sunt bărbați de 25 - 35 de ani Profilul celor care au folosit această măsură este conturat de cifrele comunicate în materialul video. Din cei 58.000 de oameni cu cereri validate, 92% sunt bărbați. Vârsta medie a celor care au ales să renunțe la jocurile de noroc prin acest mecanism este de 33 de ani. Categoria de vârstă în care se încadrează majoritatea este 25 - 35 de ani. Reporterul Alex Prunean a rezumat amploarea fenomenului prin declarația: „În ultimii trei ani, aproape 700 de români s au autoexclus de la jocurile de noroc, adică au făcut o cerere către Oficiul național al jocurilor de noroc, prin care au cerut să nu mai aibă acces în nicio sală de păcănele”. Textul de prezentare al aceluiași material indică însă aproximativ 70.000 de cereri depuse în ultimii trei ani, iar 58.000 dintre ele validate. ## Interdicția poate fi anulată, iar o parte dintre cereri au fost retrase foarte repede Procedura de autoexcludere permite și revenirea asupra deciziei. Peste 6.600 de persoane au cerut ulterior anularea autoexcluderii pentru a putea intra din nou în sălile de jocuri de noroc. Și în acest caz, majoritatea sunt bărbați. Timpul mediu în care a fost cerută revenirea a fost de 228 de zile de la momentul renunțării. Acest lucru arată că, pentru o parte dintre cei care au apelat la această formă de restricție, decizia nu a rămas definitivă nici după mai multe luni. Există însă și cazuri mult mai rapide. Un număr de 400 de persoane au cerut ridicarea interdicției chiar în aceeași zi în care depuseseră solicitarea de autoexcludere. ## Mecanismul blochează accesul în sală, nu și tentația de a reveni Datele din ultimii trei ani arată două lucruri în același timp. Pe de o parte, instrumentul de autoexcludere a fost folosit de aproape 70.000 de români, semn că există un număr mare de persoane care încearcă să își limiteze accesul la jocurile de noroc. Pe de altă parte, cele peste 6.600 de cereri de revenire și cele 400 de solicitări depuse chiar în aceeași zi arată că ruptura de jocurile de noroc este dificilă chiar și după activarea interdicției. Consecințele descrise în material merg dincolo de accesul în săli: pierderi de bani, familii destrămate și, în cele mai grave cazuri, vieți pierdute. În practică, mecanismul funcționează printr-un filtru administrativ clar: cerere, introducere în baza de date și verificare la intrare pe baza CNP-ului. Eficiența lui depinde însă și de menținerea deciziei de către cel care a cerut interdicția. În ultimii trei ani, aproape 70.000 de cereri au ajuns la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, iar 58.000 au produs efectiv excluderea din săli.