# Cum se verifică înțelegerea unui text citit de copil, de la identificarea ideii principale la justificarea răspunsului > Repere pentru părinți despre explicarea textului și sprijinul școlar. La PISA 2025, 48% dintre elevii români de 15 ani sunt sub nivelul de bază la Citire. Publicat: 14 octombrie 2026, 14:41 · Actualizat: 14 octombrie 2026, 14:41 · Autor: Horațiu Popa · Categorie: [Educație](https://jurnalulnational.ro/stiri/educatie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/cum-se-verifica-intelegerea-unui-text-citit-de-copil/ · Publicație: Jurnalul Național ![Elevi la testarea înțelegerii textului](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/intelegerea-textului-1024x473.webp) **Părinții pot urmări înțelegerea unui text cerând copilului să identifice ideea principală, să găsească informații și să explice răspunsurile date. Reperele evaluării școlare ajută și la discuția cu profesorul despre sprijinul necesar: nivelurile de competență descriu atât ce poate face elevul, cât și cât ajutor îi trebuie.** ## Discuția despre lectură pornește de la idei și explicații Pentru o conversație despre ceea ce a citit copilul, punctele de pornire sunt identificarea informației și explicarea sensului ei. La Nivelul 2 al Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA), la Citire, sunt urmărite următoarele capacități: - Identificarea ideii principale într-un text de lungime medie. - Găsirea unor informații din text pe baza unor criterii explicite. - Analizarea scopului textului, atunci când elevului i se cere acest lucru. Acestea sunt repere ale evaluării pentru elevii de 15 ani. Aplicarea standardelor școlare ține, în schimb, de clasa sau anul de studiu și de competența specifică din programă. Pragul PISA trebuie păstrat în contextul vârstei evaluate. Explicația, exemplul și justificarea răspunsului oferă alte puncte de discuție despre înțelegere. Documentul privind standardele naționale de evaluare formulează astfel criteriul urmărit: „Un standard bine construit nu spune doar că elevul «cunoaște», ci descrie ce face acesta cu ceea ce cunoaște: selectează, corelează, justifică, transferă, verifică și decide”. În cazul cunoașterii conceptuale, profesorul urmărește dacă elevul înțelege conceptele și relațiile dintre ele. Acasă, discuția despre lectură poate urmări sensul pe care copilul îl dă celor citite, nu doar recunoașterea termenilor. Documentul mai indică aplicarea unui procedeu relevant, justificarea alegerii acestuia, identificarea limitelor, erorilor sau informațiilor insuficiente și folosirea cunoștințelor pentru o opțiune etică și civică. Aceste dimensiuni privesc evaluarea competențelor, inclusiv felul în care elevul își construiește și verifică răspunsul. Dovezile învățării pot lua forma explicațiilor, clasificărilor, exemplelor și contraexemplelor, analizei surselor, interpretării datelor, argumentării, raționamentului cauzal, alegerilor argumentate, proiectelor, portofoliilor și reflecției. Pentru discuția de acasă, ele oferă repere despre ce poate explica sau susține copilul după lectură. ## Standardele se aplică pe clase și pe competențe Din anul școlar 2026-2027, standardele naționale de evaluare sunt obligatorii pentru evaluarea elevilor din învățământul primar și gimnazial. Potrivit art. 95 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, toate evaluările se realizează pe baza acestor standarde, atât la clasă, cât și la evaluările și examenele naționale. Documentul menționează Evaluările Naționale de la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a și a VIII-a. Cadrul este stabilit prin Ordinul nr. 4.615, publicat în Monitorul Oficial nr. 674 bis din 14 august 2026. Standardele acoperă disciplinele din trunchiul comun și au fost dezvoltate, pilotate și validate în proiectul Reglementări noi pentru un curriculum relevant și educație deschisă, coordonat de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare. Un standard național de evaluare cuprinde un standard de învățare și descriptorii a trei niveluri de performanță: De bază, Consolidat și Avansat. Descriptorii sunt descrieri observabile ale lucrurilor pe care elevul le poate face la fiecare nivel. Standardul de învățare precizează cunoștințele, abilitățile și atitudinile pe care elevul ar trebui să le demonstreze după experiențele de învățare ale unui an școlar. Reperul este rezultatul învățării, nu inventarul temelor predate. Anexele sunt organizate separat pentru discipline, pe clase sau ani de studiu. Pentru fiecare competență specifică sunt precizate complexitatea cognitivă urmărită, conținuturile asociate, standardul de învățare și descrierile performanței. În privința folosirii lor, documentul stabilește: „Nu impun o metodă unică de evaluare”. Judecata profesională a profesorului rămâne parte a evaluării; descriptorii oferă repere de calitate, fără să funcționeze ca o grilă fixă care decide singură rezultatul. ## Cele cinci niveluri descriu și ajutorul necesar Documentul privind dezvoltarea competențelor include, pe lângă Avansat, Consolidat și De bază, nivelurile În formare și În dificultate. Fiecăruia îi este asociat un tip de sprijin: - A, Avansat: elevul demonstrează constant competențe avansate, pe care le generalizează, modelează și transferă în contexte complexe. Este autonom în învățare. - B, Consolidat: elevul demonstrează constant competențe adecvate, pe care le modelează și transferă în contexte variate. Are nevoie de sprijin educațional ocazional. - C, De bază: elevul demonstrează constant nivelul minim acceptabil al competențelor în contexte familiare. Are nevoie de sprijin educațional constant. - D1, În formare: elevul demonstrează doar ocazional competențe lacunare în contexte familiare. Sprijinul trebuie să fie constant și individualizat și poate fi acordat la nivelul clasei. - La D2, În dificultate, elevul nu demonstrează nivelul minim al competențelor nici în contexte familiare. Documentul prevede sprijin educațional specializat în afara clasei. Aceste descrieri permit discutarea cu profesorul a două aspecte concrete: ce reușește copilul să facă și în ce condiții are nevoie de ajutor. Diferența dintre sprijinul constant, cel ocazional și autonomie face parte din evaluarea nivelului atins. Directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, Bogdan Cristescu, a susținut că elevii de nivel D2 au nevoie de o abordare separată, deoarece formarea competențelor suficiente depășește cadrul uzual al clasei. ## Profesorul urmărește progresul și stabilește nota Evaluarea inițială identifică punctele de sprijin pentru învățare. Evaluarea continuă oferă informații pe care elevul le poate folosi pentru progres, iar evaluarea sumativă, de la încheierea unei etape de învățare, certifică nivelul atins în raport cu aceleași descrieri de performanță. În proiectarea inversă, profesorul stabilește mai întâi performanța urmărită, apoi dovezile prin care aceasta poate fi demonstrată și, în final, activitățile de învățare. Astfel, sarcina dată elevului este legată de ceea ce trebuie să poată face la încheierea învățării. Pentru comparabilitatea rezultatelor, documentul prevede structura și specificațiile testelor, o bancă de itemi calibrată, adică sarcini de evaluare raportate la repere comune, și o procedură de stabilire a pragurilor de performanță. Aceste instrumente urmăresc limitarea subiectivității în aplicarea descriptorilor. Ministerul Educației și Cercetării a explicat, într-un răspuns despre obiectivul unor repere comune de notare: „un 7 să însemne același lucru în toate școlile [...] Procesul de trecere de la standard la notă este unul complex, realizat de cadrul didactic pe baza contextului clasic și a pregătirii profesionale”. Ministerul Educației și Cercetării a confirmat pentru [Edupedu.ro](https://www.edupedu.ro/oficial-standardele-nationale-de-evaluare-pentru-clasele-i-viii-care-se-aplica-din-anul-scolar-2026-2027-pentru-evaluarea-la-clasa-si-examenele-nationale/) că nu există o metodologie de transformare în note și calificative a noilor standarde de evaluare. Bogdan Cristescu a spus că o astfel de metodologie va fi elaborată dacă sistemul va simți nevoia și după acceptarea standardelor de către profesori. El a susținut păstrarea rolului profesional al cadrului didactic în notare. Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a declarat că scopul standardelor este folosirea acelorași repere de către profesorii din întreaga țară, pentru rezultate comparabile între școli. În opinia sa, aplicarea lor va reduce acordarea în masă a notelor de 9 și 10. Expertul în educație Șerban Iosifescu a apreciat standardele ca pe un pas înainte, dar a avertizat că acestea nu vor rezolva singure diferențele de notare între școli. El a cerut clarificări privind descrierea nivelurilor D1 și D2 și traducerea nivelurilor de performanță în scala de note de la 1 la 10. ## Rezultatele la Citire arată dificultățile elevilor de 15 ani Potrivit [Radio România Reșița](https://www.radioresita.ro/actualitate/pisa-2025-rezultate-alarmante-pentru-romania-52-dintre-elevi-sunt-sub-nivelul-de-baza-la-matematica-si-48-la-citire), la PISA 2025, 48% dintre elevii români de 15 ani s-au situat sub nivelul de bază la Citire, față de 42% în 2022. Rezultatele au fost publicate la 8 septembrie 2026. Cel puțin Nivelul 2 a fost atins de 52% dintre elevii români, comparativ cu media de 69% a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). La nivelurile ridicate de performanță, 5 sau 6, au ajuns 1% dintre elevii români, față de media OCDE de 6%. Evaluarea principală din România a inclus 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani. Aceste rezultate descriu competențele grupei de vârstă evaluate, în timp ce standardele școlare raportează performanța la programa fiecărei clase. ## Programul PRIMII finanțează sprijinul în școlile vulnerabile Pentru ciclul primar, Ministerul Educației și Cercetării a lansat la 28 septembrie 2026 Programul pentru Reușita Învățământului Primar prin Măsuri Integrate de Intervenție (PRIMII). Acesta vizează aproximativ 50.000 de elevi din medii dezavantajate, pentru prevenirea analfabetismului funcțional și a abandonului școlar. Potrivit [CursDeGuvernare.ro](https://cursdeguvernare.ro/program-prevenirea-analfabetismului-si-abandonului-scolar.html), finanțarea PRIMII depășește 1,21 miliarde de lei, aproximativ 232 de milioane de euro, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027. Implementarea este prevăzută pentru trei ani, iar termenul pentru depunerea cererilor de finanțare a fost 12 octombrie 2026. Sunt vizate școlile cu risc mare sau foarte mare de părăsire timpurie și abandon școlar. Eligibilitatea ține de Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație și de gradul de marginalizare comunitară. Ministrul a descris sprijinul drept o aproape dublare a finanțării standard pentru elevii acestor școli, dedicată activităților remediale și accelerării învățării. Banii pot susține Școala după Școală, cu lecții individualizate și recuperare, activități extracurriculare și extrașcolare, materiale didactice și resurse educaționale, hrană pentru elevii participanți, consiliere, terapie, orientare școlară și consiliere parentală.