Cum vor statele UE să salveze planeta din cauza schimbărilor climatice.

Sursa: Financiarul.ro.

Ecotaxele, instrumente pe care Franţa intenţionează să le majoreze în 2020, se dezvoltă lent în Uniunea Europeană şi se lovesc frecvent de mişcări de protest, arată o analizată realizată de AFP.

Guvernul francez şi-a anunţat marţi intenţia de a introduce o ecotaxă variind între 1,50 şi 18 euro pentru zborurile cu avionul cu plecarea din Franţa.

Alte state cu progrese semnificative sunt Slovenia şi Grecia, în cazul cărora 10,13% respectiv 9,5% din veniturile fiscale au provenit din ecotaxe. Comparativ, media la nivel european este de 5,97%.
Luxemburgul mizează cel mai puţin pe fiscalitatea verde (4,25%). Germania (4,46%), Belgia (4,74%), Franţa (4,77%) şi Suedia (4,8%) nu se descurcă nici ele mai bine.

În total, ecotaxele au generat venituri de 369 miliarde euro în 2017 în Uniunea Europeană.
În Germania, fiscalitatea verde se bazează pe reformele din 1999 şi 2000. Germanii plătesc în special o taxă pe electricitate, botezată ‘EEG-Umlage’, de 6,405 eurocenţi pe kilowatoră iar aceasta finanţează direct infrastructurile de energie regenerabilă.

În Ungaria, o ecotaxă este prelevată, via TVA, pe produsele care generează deşeuri precum pungi de plastic, baterii, pliante şi ambalaje. Taxa variază între 20 şi 2.000 de forinţi (şase eurocenţi până la şase euro) per kilogram, în funcţie de produsul taxat.
În Bulgaria, sunt prelevate ecotaxe la înregistrarea vehiculelor, de la 125 leva (64 euro) şi până la 310 leva (158 euro), în funcţie de vârsta automobilului. Vehiculele electrice sunt scutite de la plata ecotaxei.
În Letonia, energia este puternic taxată. Păcura este taxată cu 509 euro pentru 1.000 de litri iar cărbunele este taxat atât de mult încât este aproape imposibil să fie inaugurată o termocentrală pe cărbune. În schimb, gazele naturale sunt taxate mai puţin.

Însă, ecotaxele se lovesc frecvent de mişcări de protest, cel mai recent exemplu fiind protestele „vestelor galbene” din Franţa. O majorare a taxelor pe carburanţi care urma să intre în vigoare în 2019 a declanşat la finalul anului 2018 ample manifestaţii de protest şi blocări de drumuri. Măsura a fost abandonată după trei săptămâni de mobilizare, însă mişcarea de protest continuă cu revendicări mai ample.

sursa incont.stirileprotv.ro

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata