În prezent, tot mai mulți români cu economii considerabile, își transformă strategia de gestionare a capitalului, alegând să își retragă fondurile din depozitele bancare.
Din raportările recente, numărul deponenților care dețin sume depășind 100.000 de euro a scăzut sub pragul de 82.000 în primele șase luni ale anului, înregistrând o reducere cu peste 4.100 față de sfârșitul anului 2024.
Acest fenomen nu este doar o simplă fluctuație statistică, ci reflectă o tendință răspândită printre românii care caută alternative mai avantajoase pentru plasarea economiilor lor.
Unde se duc banii românilor?
În prima jumătate a anului, categoria deponenților cu fonduri mari a continuat să scadă. Datele indică o pierdere de aproximativ 4.100 de persoane începând din trimestrul I, unde s-au observat retrageri semnificative de circa 500 milioane de euro. Această tendință s-a accelerat în trimestrul II, adăugând încă 2.500 de persoane la numărul celor care aleg să se distanțeze de depozitele bancare. În total, soldul depozitelor mari a fost redus cu aproape 300 de milioane de euro, demonstrând o repoziționare a capitalului către opțiuni alternative.
Motivele migrării capitalului: Dobânzi reduse și titluri de stat atractive
Principalul factor care determină această migrare a banilor este randamentul scăzut al depozitelor bancare. Dobânzile oferite de bănci au scăzut semnificativ, în contrast cu titlurile de stat, care au devenit atractive pentru investitori.
De exemplu, în cazul emisiunilor în euro, randamentele sunt de două până la trei ori mai mari comparativ cu cele ale depozitelor bancare, fiind neimpozitate și garantate de stat. Un alt avantaj al titlurilor de stat, cum ar fi cele emise de Fidelis, este că pot fi tranzacționate pe bursă fără a pierde dobânda acumulată.
Pe lângă acestea, românii cu economii mari își diversifică plasamentele financiare, investind în imobiliare, piețe internaționale sau în alte valute. Influența inflației și costurile crescute ale vieții au afectat economiile, în special în perioade cu cheltuieli extra, cum ar fi vacanțele sau întreținerea sezonieră. De asemenea, discuțiile legate de posibile modificări fiscale, incluzând variante de impozitare progresivă sau a capitalurilor, au determinat o reacție preventivă, iar mulți investitori caută acum alternative în afara țării.
Finanțare pentru stat și provocări pentru bănci
Migrarea capitalului de la depozitele bancare la titlurile de stat constituie o sursă stabilă de finanțare pentru Guvern, care poate obține fonduri direct de la cetățeni. Această schimbare are implicații și pentru bănci, care se confruntă cu o problemă de lichiditate. În fața ieșirii depozitelor mari, băncile sunt obligate să vină cu oferte mai competitive pentru clienții cu patrimoniu ridicat. Aceste oferte includ pachete dedicate, conturi remunerate și soluții de trezorerie și investiții.
Pe de altă parte, la nivelul gospodăriilor, comportamentul financiar al românilor devine tot mai matur. Depozitul bancar nu mai este văzut ca „singura opțiune”, iar un număr tot mai mare de români își diversifică economiile, având în vedere lichiditatea și eficiența fiscală. Pe măsură ce educația financiară și accesul la piețe continuă să se dezvolte, este de așteptat ca tendința de migrare a capitalului să se accelereze în trimestrele următoare.
Schimbarea de la pasivitate la administrarea activă a capitalului
Schimbările observate în comportamentul românilor nu necesită concluzii premature cu privire la bogăția acestora. În realitate, ceea ce vedem este o gestionare mai activă a capitalului. Banii nu mai sunt parcați în conturi pasive, ci sunt direcționați spre instrumente cu randament mai bun sau consum/investiții, atunci când condițiile economice o cer. Această tranziție este naturală într-o economie în care gama de produse financiare se diversifică și investitorii încep să cântărească atent riscurile, randamentele și fiscalitatea fiecărei sume de bani.
În acest context dinamic, este crucial ca românii să fie bine informați cu privire la opțiunile lor de investiție. Educația financiară devine, astfel, un factor esențial în procesul de decizie. Multe dintre platformele online oferă acum resurse educaționale, care ajută investitorii să înțeleagă mai bine piețele și instrumentele financiare disponibile.
Pe lângă diversificarea plasamentelor, românii încep să pună accent pe avantajele pe termen lung, cum ar fi investițiile în tehnologie sau proiecte sustenabile, care, pe lângă rentabilitate, aduc și contribuții pozitive asupra mediului. Această schimbare de mentalitate favorizează o economie mai sănătoasă, în care investițiile nu sunt doar văzute ca surse de profit, ci și ca modalități de a sprijini dezvoltarea sustenabilă.
În concluzie, migrația capitalului din depozitele bancare către alternative mai atractive nu este doar o tendință temporară, ci o schimbare fundamentală în modul în care românii își administrează economiile. Această schimbare reflectă nu doar o dorință de a obține randamente mai mari, ci și o maturizare a comportamentului financiar al populației, deschizând astfel noi oportunități pentru economiile și investițiile în România.
Sursa: financiarul.ro
