Banca Naţională a României a menţinut rata de referinţă la 6,5%, la fel ca Ungaria, pe fondul unei inflaţii ridicate și a unor presiuni fiscale. Decizia a fost analizată de Bloomberg și alte publicaţii internaţionale.
BNR a decis să păstreze dobânda de referinţă la 6,5% pentru a zecea ședință consecutivă, într-un an marcat de incertitudini politice, deprecierea leului și scumpiri care au luat prin surprindere pe mulți. Ce înseamnă această decizie pentru economie și pentru cei care sperau la reducerea costurilor de creditare?
De ce BNR a păstrat dobânda neschimbată
Inflaţia a fost principalul motiv pentru această decizie. Cu o creștere de 9,8% în luna octombrie, specialiștii BNR estimează că inflaţia va scădea ușor în următoarele trei trimestre.
„O corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu estomparea efectelor directe ale celor două șocuri de ofertă”, se arată în comunicatul băncii centrale.
Cu alte cuvinte, preţurile ar putea scădea, dar nu atât de repede pe cât se spera iniţial.
În plus, BNR estimează că inflaţia va reveni în intervalul ţintă de 1,5-3,5% abia la începutul anului 2027. Pentru cei care așteptau scăderi de dobândă mai devreme, veștile nu sunt prea bune.
Care este impactul politicilor fiscale?
Măsurile luate de guvern, precum creșterea taxelor și limitarea cheltuielilor, au avut un efect dublu. Pe de o parte, au dus la o creștere temporară a inflaţiei, iar pe de altă parte, au arătat că există eforturi de consolidare fiscală. Totuși, deficitul bugetar de 8,4% din PIB arată că mai sunt necesare ajustări importante.
Contextul politic și reacţiile externe
Alegerile prezidenţiale din luna mai 2024 au schimbat percepţia investitorilor. Bloomberg notează că victoria unui candidat pro-european în fața unui favorit de extremă a adus mai multă încredere.
Acest context politic a influențat și deciziile economice recente.
Coaliţia de guvernare a adoptat măsuri nepopulare pentru a reduce cheltuielile publice. Deși pe termen scurt aceste măsuri au crescut presiunea pe bugetele familiilor, pe termen lung se speră la stabilizarea economiei. Totuși, România continuă să fie criticată pentru lipsa unei discipline fiscale mai stricte.
Publicaţiile internaţionale subliniază că sunt necesare reforme structurale pentru a atrage investiţii străine solide și pentru a reduce vulnerabilitatea economică a ţării.
Comparaţia cu Ungaria și perspectivele pentru dobândă
Bloomberg compară România cu Ungaria, singurele două state din Uniunea Europeană care menţin dobânzi de referință atât de ridicate. În Ungaria, pe fondul alegerilor generale din 2025, datoria publică este văzută ca fiind cea mai riscantă din UE.
lnteresant este că randamentele obligaţiunilor românești au scăzut sub cele ale Ungariei. Acest lucru arată că investitorii consideră România mai stabilă decât Ungaria în prezent sau cu un potenţial mai bun de redresare pe termen mediu.
În ceea ce privește viitorul dobânzii, întrebarea principală este când va începe BNR să reducă rata de referință.
„Consiliul de Administraţie al BNR a aprobat miercuri o nouă prognoză de inflaţie pentru acest an și pentru 2026-2027; guvernatorul Mugur Isărescu o va prezenta vineri, într-o conferință de presă. Până atunci, principala întrebare a pieței rămâne momentul începerii ciclului de tăieri (n.r., a dobânzii de referinţă): cu inflația încă ridicată, dar în traiectorie descendentă, instituția preferă să păstreze ancora la 6,5% și să „cumpere timp” pentru a vedea efectul măsurilor fiscale și disiparea șocurilor de ofertă.”
Piaţa financiară va urmări atent fiecare declaraţie și fiecare indicator oficial.
Deocamdată, rata de 6,5% rămâne principalul instrument al BNR împotriva inflaţiei.
Ce urmează pentru economia României
Cel mai probabil, dobânda de referință va rămâne neschimbată o perioadă, urmată de scăderi treptate din 2025. Totuși, evoluţia salariilor, preţurile la energie și comportamentul consumatorilor pot schimba rapid această perspectivă.
Decizia BNR reflectă tendinţa generală din Europa, unde băncile centrale preferă să menţină dobânzile ridicate pentru a ţine sub control inflaţia, chiar dacă asta înseamnă o perioadă mai lungă de așteptare pentru relaxarea politicii monetare.
În România, efectele acestor decizii se simt poate mai puternic decât în vestul Europei.
În perioada următoare, atenţia va fi concentrată pe evoluţia inflaţiei și pe modul în care guvernul va gestiona deficitul bugetar. Investitorii și populaţia vor urmări cu interes fiecare pas al BNR și al autorităţilor.
