Eurodeputata Diana Șoșoacă este citată din nou vineri, la ora 12:00, la sediul Parchetului General, pentru audieri în dosarul în care este acuzată de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război, transmite AGERPRES.
Lidera formațiunii S.O.S. România a fost chemată și luna trecută, când procurorii i-au adus la cunoștință calitatea de inculpat, însă a refuzat să dea declarații.
În luna septembrie, procurorul general Alex Florenţa a cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii parlamentare a Dianei Șoșoacă, acuzată de 11 infracţiuni, printre care: patru de lipsire de libertate în mod ilegal, patru de promovare a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război sau genocid, precum și promovarea de idei fasciste, rasiste, legionare sau antisemite, negarea și minimalizarea Holocaustului, dar și ultraj.
Ca reacție, Șoșoacă a afirmat că solicitarea Parchetului General reprezintă „o tentativă de execuție politică”.
Șirul de scandaluri care au adus-o pe Diana Șoșoacă în vizorul anchetatorilor
De-a lungul anilor, Diana Șoșoacă a fost implicată în mai multe incidente și declarații controversate.
În februarie 2025, Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului a depus la Parchet un denunț împotriva acesteia, acuzând-o că a promovat cultul dictatorului Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Pe 11 februarie 2025, eurodeputata a susținut în plenul Parlamentului European că liderii de la Bruxelles ar trebui să se inspire din politica externă a lui Ceaușescu, declarând: „Nimeni nu l-a egalat vreodată”.
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat după ce Șoșoacă a elogiat figura lui Corneliu Zelea Codreanu, fostul lider legionar, într-o transmisiune live, ca reacție la invalidarea candidaturii sale la prezidențiale de către Curtea Constituțională.
„Din acest moment, s-a terminat cu România… Nu pot să spun decât “Trăiască Legiunea și Căpitanul””, declara atunci Diana Șoșoacă.
O lună mai târziu, în noiembrie 2024, aceasta a participat la ceremonia de comemorare a mișcării legionare de la Tâncăbești, unde a afirmat că: „E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot”, referindu-se la Corneliu Zelea Codreanu.
Un alt episod notoriu a avut loc în decembrie 2021, când o jurnalistă italiană a depus plângere penală împotriva eurodeputatei, acuzând-o că a fost sechestrată în biroul acesteia din cauza unui conflict legat de un interviu.
Procedura pentru ridicarea imunității parlamentare
Cererea de ridicare a imunității a fost transmisă Parlamentului European, iar președinta instituției, Roberta Metsola, a confirmat primirea acesteia.
„Autoritățile competente din România au adresat către mine o cerere pentru ridicarea imunității doamnei Diana Șoșoacă. Această solicitare va fi trimisă Comisiei juridice”, a declarat Roberta Metsola luna trecută.
Parchetul General a înaintat oficial cererea la 23 septembrie, iar dosarul urmează să fie analizat în cadrul Comisiei juridice a Parlamentului European, înainte ca plenul să voteze asupra ridicării imunității eurodeputatei.
