Din ce motive, BNR anticipează o creștere temporară a inflației în acest an?

Banca Națională a României (BNR) estimează o creștere temporară a inflației în al doilea trimestru al anului 2026. Prognoza nu include o eventuală prelungire a plafonării prețurilor la gaze, conform News24.

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a confirmat miercuri că estimările au fost realizate pe baza măsurilor oficiale adoptate.

 Plafonarea prețului la gaze a fost exclusă din prognoză

BNR nu a inclus plafonarea prețului la gaze în prognoza sa din aprilie 2026, a subliniat Mugur Isărescu.

În precizările sale, „Nu am introdus plafonarea prețului la gaze în aprilie în prognoză”, a declarat Isărescu în cadrul conferinței de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

Raportul, realizat pe baza datelor disponibile până la 4 februarie 2026, indică o scădere lentă a ratei anuale a inflației în primul trimestru al anului 2026.

Ulterior, în trimestrul al doilea, este anticipată o creștere temporară, urmată de o revenire pe o traiectorie descendentă.

Concret, Banca centrală estimează că revenirea inflației în intervalul țintei va avea loc la mijlocul anului 2027.

Factorii care alimentează creșterea temporară a inflației?

Creșterea temporară a inflației din trimestrul al doilea al anului 2026 este atribuită mai multor factori. Efectele de bază, evoluția cotațiilor la anumite mărfuri și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază sunt printre aceștia.

Aceste evoluții se adaugă impactului generat de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică, programată pentru trimestrul al treilea din 2025, precum și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.

Impactul măsurilor fiscale asupra inflației?

Pachetul de măsuri fiscale adoptat anul trecut are un impact semnificativ asupra inflației, estimează oficialii BNR. Impactul este estimat la aproximativ patru puncte procentuale. Circa două puncte procentuale provin din liberalizarea pieței energiei.

Reprezentanții băncii centrale subliniază că, în absența acestor șocuri administrative, evoluția lunară a inflației a fost relativ stabilă, conform News24.

Decizia de a menține dobânda cheie

BNR a decis să mențină dobânda de politică monetară, având în vedere natura presiunilor inflaționiste. Instituția consideră că politica monetară are efecte în principal asupra cererii, nu asupra șocurilor de pe partea ofertei, cum sunt cele provocate de prețurile la energie sau de taxe.

Guvernatorul Mugur Isărescu a explicat că o majorare mai agresivă a dobânzilor ar fi temperat inflația mai repede, dar cu riscul de a împinge economia într-o recesiune severă. Astfel, BNR a optat pentru o abordare mai flexibilă.

Măsurile fiscale de anul trecut au ajutat la menținerea finanțării deficitului bugetar și la păstrarea ratingului de țară, a adăugat Isărescu, într-un context economic tensionat.

Trecerea de la excedent la deficit de cerere

Economia României a trecut rapid de la un excedent de cerere la un deficit de cerere, iar BNR se așteaptă ca această tendință să continue. Scăderea consumului este deja vizibilă în mai multe sectoare, inclusiv comerț, servicii și turism.

Populația a redus și achizițiile importante. Continuarea acestei evoluții ar putea duce la o încetinire economică mai accentuată, în condițiile în care persistă și influențe inflaționiste din importuri, mai ales în zona bunurilor nealimentare.

Investițiile publice ar putea fi motorul de creștere economică

Banca Națională consideră investițiile publice drept principalul motor capabil să susțină creșterea economică fără a alimenta suplimentar inflația. Oficialii avertizează însă că efectele acestor investiții apar mai lent.

Ar fi nevoie de ritmuri ridicate de creștere pentru a putea compensa scăderea consumului. BNR subliniază importanța investițiilor publice pentru a menține echilibrul economic în perioada următoare.