Dragoș Pîslaru – legea salarizării se adoptă în 2026 dar aplicarea va dura ani
Noua lege a salarizării, o reformă cheie asumată prin PNRR, trebuie adoptată în cursul anului 2026. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi că aplicarea integrală a acesteia ar putea dura însă câțiva ani, din cauza spațiului fiscal limitat.
Proiectul va fi pus în dezbatere publică „foarte curând” de către Ministerul Muncii.
Pîslaru a explicat, după ședința de Guvern, că anvelopa pentru cheltuielile de personal este direct legată de Produsul Intern Brut. Pe măsură ce economia crește, crește și spațiul fiscal disponibil pentru salarii, însă Comisia Europeană monitorizează atent eforturile României de consolidare bugetară. Adoptarea legii în 2026 este necesară pentru a stabili o viziune clară asupra modului în care vor fi eliminate inechitățile din sistemul public. „Este foarte important că noi trebuie să adoptăm proiectul de lege în acest an, să avem o țintă de cum s-ar putea rezolva inechitățile în administrație, cam care ar fi salariile, comparații între familiile ocupaționale, cam care ar fi coeficienții”, a afirmat Pîslaru.
Însă, după adoptare, urmează „ecuația-cheie” a implementării. „Asta înseamnă că va fi o durată de implementare care poate fi de câțiva ani de zile pentru a putea ajunge la nivelul, la dezideratul respectiv”, a completat ministrul.
Lecția eșecului din 2017 și proiectul de 55 de miliarde de euro
Ministrul a făcut o paralelă directă cu eșecul legii salarizării din 2017, pe care a catalogat-o drept un proiect nerealist. El a amintit că, în 2016, în calitate de ministru al Muncii, a pregătit o variantă a legii care avea un impact bugetar fezabil, de 32 de miliarde de euro, cu un calendar de implementare care se întindea până în 2024.
O decizie politică a schimbat însă totul.
„Moment în care a fost o decizie politică de a prelua în parlament o inițiativă care a dus proiectul la 55 de miliarde de euro, moment în care, puteți căuta istoric, am atras atenția și eu și Ministerul de Finanțe din acea vreme că acel proiect nu se poate implementa”, a explicat Pîslaru.
Guvernarea de la acea vreme a mers înainte cu proiectul de 55 de miliarde, care nu a fost niciodată implementat integral tocmai pentru că nu era sustenabil. Mai mult, aplicarea sa parțială și diferențiată a adâncit problemele din sistem. „În momentul în care ai început să împingi familiile ocupaționale diferențiat unele față de celelalte, ai creat niște inechități care sunt acum mai mari decât erau în 2017”, a mai spus ministrul.
Un nou cadru de monitorizare și sprijin de la Banca Mondială
Dragoș Pîslaru s-a declarat mulțumit că acum există un calendar ferm și un cadru unitar de monitorizare pentru reformele cheie, inclusiv pentru legea salarizării. „Acum eu sunt chiar foarte fericit la MIPE că am un calendar ferm, pe care îl pot monitoriza. Ceea ce a fost pentru mine și pentru ministerul nostru un pic dificil (…) este că într-o zonă în care cumva nu știam exact când se întâmplă, până când se întâmplă, acum avem un cadru unitar de monitorizare”, a susținut el.
Noul proiect legislativ se bucură și de sprijinul tehnic al Băncii Mondiale. Ministrul și-a exprimat încrederea că de data aceasta va fi propus un proiect bun, care să rezolve problemele din administrație.
„Eu am această credință că vom propune acel proiect care să bifeze reforma și să aducă un bine administrației și predictibilitate administrației publice din România”, a transmis Dragoș Pîslaru.
