# Dunărea va scădea la 32% din debitul normal. Repornirea reactoarelor de la Cernavodă devine mai dificilă

> Debitul Dunării va scădea până la aproximativ 32% din media lunii octombrie până în 8 octombrie, iar tendința hidrologică este nefavorabilă unei reporniri rapide a celor două reactoare de la Cernav...

Publicat: 2 octombrie 2026, 10:50 · Actualizat: 2 octombrie 2026, 10:50 · Autor: Simona Dumitru · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/dunarea-va-scadea-la-32-din-debitul-normal-repornirea-reactoarelor/ · Publicație: Jurnalul National

![Barci esuate pe malul secat al raului](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-reactoarele-de-la-cernavoda-1024x538.webp)

**Debitul Dunării la intrarea în România va coborî la 1.250 mc/s în 8 octombrie, aproximativ 32% din media multianuală a lunii, în timp ce cele două reactoare de la Cernavodă rămân oprite din cauza nivelului scăzut al apei.**

Prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), prezentată de [Stiripesurse](https://www.stiripesurse.ro/dunarea-continua-sa-scada-repornirea-reactoarelor-de-la-cernavoda-se-indeparteaza_3924998), arată că debitul Dunării la Baziaș va rămâne la 1.350 mc/s în primele trei zile ale intervalului analizat, apoi va scădea. Media multianuală pentru octombrie este de 3.900 mc/s.

În aval de Porțile de Fier, debitele vor fi în general în scădere. La începutul lunii octombrie, INHGA consemna deja aceeași evoluție pe sectorul Gruia-Cernavodă.

## Apa pentru răcire condiționează repornirea reactoarelor

La Cernavodă, reluarea funcționării depinde de nivelul efectiv al Dunării și de capacitatea sistemului de captare de a furniza apa necesară pompelor de răcire. Prognoza de la Baziaș nu exclude repornirea către mijlocul lunii octombrie, dar tendința de scădere reduce perspectiva unei reluări rapide a producției.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, descria astfel situația la 24 septembrie:

> „La Cernavodă situația este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în țară și un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranță a celor două reactoare, pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor”.

Oficialul estima atunci că repornirea ar putea deveni posibilă abia „către mijlocul lunii octombrie”, în funcție de evoluția prognozelor.

Nivelul Dunării la Cernavodă a coborât la -255 de centimetri în 20 septembrie, cea mai mică valoare din perioada măsurătorilor moderne. Scăderea a urmat unei veri în care fluviul a ajuns la niveluri istorice.

Autoritățile au efectuat lucrări de dragare și au analizat amplasarea unor nave și barje care să direcționeze mai multă apă către Canalul Dunăre-Marea Neagră și către centrală.

Pentru identificarea unor soluții tehnice, Guvernul a constituit un comitet interministerial. Din acesta fac parte reprezentanți ai Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apelor Române, INHGA, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, Administrației Canalelor Navigabile și Nuclearelectrica.

## Oprirea unităților elimină până la 1.300 MW de producție constantă

Cele două reactoare asigură de obicei aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Ministerul Energiei estimează că oprirea lor înseamnă pierderea a aproximativ 1.200-1.300 MW de producție în bandă, adică energie furnizată constant, indiferent de condițiile meteorologice.

La sfârșitul lunii septembrie, Cristian Bușoi explica faptul că lipsa producției nucleare era acoperită în mare parte prin importuri. Sistemul a folosit suplimentar grupurile Complexului Energetic Oltenia, centralele pe gaze, producția fotovoltaică din timpul zilei și energia eoliană.

În perioadele cu producție eoliană redusă, România a ajuns să importe aproximativ 2.500 MW în orele de consum ridicat, potrivit oficialului Ministerului Energiei.

Menținerea reactoarelor în afara producției poate continua să pună presiune pe importuri și pe prețurile de pe piața angro, mai ales seara, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul rămâne ridicat. Efectul depinde de producția hidro, eoliană și pe gaze, de nivelul consumului și de situația energetică din țările vecine.

## Seceta limitează simultan hidroenergia și transportul fluvial

Debitele râurilor se află, în general, sub 30% din mediile multianuale lunare în numeroase bazine hidrografice, potrivit INHGA. Nivelurile reduse pot limita producția hidroenergetică în aceeași perioadă în care sistemul nu are energia celor două reactoare nucleare.

Într-un scenariu nefavorabil, producția nucleară rămâne la zero, iar contribuția hidrocentralelor este redusă. În aceste condiții, sistemul energetic depinde mai mult de centralele pe gaze și cărbune, de energia eoliană și de importuri.

Scăderea Dunării afectează și transportul de mărfuri. O adâncime mai mică a șenalului navigabil poate obliga navele să încarce cantități mai reduse pentru a-și micșora pescajul, iar pe sectoarele dificile pot fi necesare dragări sau restricții de navigație.

Costurile transportului pot crește pentru cereale, produse petroliere, materii prime și alte mărfuri deplasate pe Dunăre. Debitele reduse pot afecta și prizele de apă ale operatorilor economici sau ale localităților riverane dacă nivelurile locale coboară sub limitele normale de exploatare.

**Citește și:**

- [Avertisment oficial după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Ce se întâmplă cu rețeaua națională](https://jurnalulnational.ro/avertisment-oficial-dupa-oprirea-reactoarelor-de-la-cernavoda-ce-se-intampla-cu-reteaua-nationala/)
- [România pierde 700 MW după oprirea reactorului 2 de la Cernavodă](https://jurnalulnational.ro/romania-pierde-700-mw-dupa-oprirea-reactorului-2-de-la-cernavoda/)