# Femeie din Aiud a pierdut 55.000 lei prin înșelăciune telefonică. Banii au ajuns în portofele cripto.

> O femeie din Aiud a pierdut 55.000 de lei după ce falși angajați bancari au convins-o să transfere bani în criptomonede. Ce spun avocații despre recuperare.

Publicat: 16 mai 2026, 16:39 · Autor: Ioana Neagu · Categorie: [Justiţie](https://jurnalulnational.ro/stiri/justitie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/femeie-din-aiud-a-pierdut-55-000-lei-prin-inselaciune-telefonica-banii-au-ajuns-in-portofele-cripto/ · Publicație: Jurnalul National

![frauda bancara](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/05/frauda-bancara-1778938776-1024x576.webp)

O femeie în vârstă de 50 de ani din Aiudul de Sus a rămas fără aproape 55.000 de lei, după ce a fost manipulată telefonic să transfere fonduri și să acceseze un credit în favoarea unor escroci. Polițiștii și procurorii din Aiud au deschis oficial o anchetă penală pentru înșelăciune.

Dincolo de cifre, speța scoate în evidență o vulnerabilitate majoră în recuperarea prejudiciilor. Când banii ajung în portofele electronice de criptomonede (spații financiare greu de reglementat juridic), șansele autorităților de a bloca tranzacția scad dramatic, iar victima rămâne adesea cu datoria la bancă.

Precedentul faptic ne arată o creștere alarmantă a acestor infracțiuni în spațiul virtual. Un raport publicat pe 26 februarie 2026 subliniază că fraudele s-au mutat masiv spre aplicațiile de mesagerie privată. Și totuși, cum se ajunge la sume atât de mari pe un simplu apel telefonic?

## Mecanismul fraudei și temeiul legal

Mecanismul este unul clasic de inginerie socială, dar cu un final digital complex. Conform datelor comunicate de IPJ Alba, în perioada 12-13 mai 2026, victima a fost sunată de persoane care s-au prezentat drept reprezentanți ai unei bănci. Pretextul folosit a fost acela că o vor ajuta să prevină solicitarea unui credit bancar fals în numele ei.

Iar aici intervine manipularea directă. Au determinat-o să transfere suma de 24.404 lei prin intermediul unui terminal de tranzacționare a criptomonedelor către adrese anonime. Ulterior, escrocii au convins-o să acceseze ea însăși un credit bancar real în valoare de 30.300 de lei, sumă pe care femeia a virat-o în același mod.

Cifrele vorbesc de la sine.

Așa cum a relatat recent [Adevarul](https://adevarul.ro/stiri-locale/alba-iulia/o-femeie-a-pierdut-aproape-55000-de-lei-dupa-un-2530104.html) pe baza datelor de la experți, metodele devin din ce în ce mai sofisticate, folosind pagini clonă și identități false.

## Fereastra de reacție în jurisprudență

În astfel de dosare, timpul este principalul inamic al victimei. Din punct de vedere legal, primele măsuri luate dictează traseul dosarului.

> „Fraudele online nu mai sunt incidente izolate, ci un fenomen tot mai frecvent, care afectează atât persoane fizice, cât și companii.” - Elena Grecu, Avocat

Reprezentanta casei de avocatură explică faptul că reacția rapidă este esențială. Primele ore fac diferența între limitarea prejudiciului (prin blocarea conturilor la bancă) și pierderea definitivă a banilor transferați în rețeaua blockchain.

Dosarul se află acum pe masa procurorilor din Aiud, care trebuie să identifice adresele portofelelor electronice folosite de infractori. Până la o eventuală trimitere în judecată, rămâne neclar dacă instituția bancară va accepta anularea creditului de 30.300 de lei obținut de victimă sub imperiul erorii.