În prezent, foametea din Madagascar este considerată ca un început al evenimentelor cauzate doar de încălzirea globală

378

Lumea se confruntă cu fenomene meteorologice extreme din ce în ce mai diverse, mai intense și mai dure. Pe lângă valurile de căldură, incendii de vegetație sau inundaţiile care au distrus orașe întregi, în această vară, foametea este un alt mare fenomen generat de schimbările climatice. Criza alimentară din Madagascar este printre ultimii indicatori care ar trebui să ne facă să conștientizăm că lumea se află într-un punct de cotitură în raport cu urgența climatică, conform unei analize TIME.

Actual, partea de sud a națiunii insulare Madagascar, în largul coastei de est a Africii, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele patru decenii, agenția PAM (Programul Alimentar Mondial al ONU) avertizând recent că peste 1,1 milioane de oameni sunt vizați de insecuritate alimentară și aproximativ 400.000 de oameni trec deja prin foamete.

În perioada actuală, criza alimentară îi determină pe locuitorii din sudul Madagascarului să mănânce cactus crud, frunze sălbatice și chiar lăcuste, acestea reprezentând o sursă de hrană de ultimă instanță. Programul Alimentar Mondial al ONU, care se ocupă în general cu acordarea de ajutoare internaționale în materie de alimente și contribuie la distribuirea alimentelor în regiune, a transmis că ce se întâmplă acum în Madagascar sunt scene de o suferință inimaginabilă.

În acest context, multe familii apelează la negoț, vânzându-și tot ceea ce au prin casă, de la oale de gătit și linguri și până la pături, pentru câteva roșii, puii și câteva pungi de orez disponibile încă pe piață. „Următorul sezon de plantare este la mai puțin de două luni distanță și prognoza pentru producția de alimente este sumbră”, a transmis purtătorul de cuvânt al World Food Programme, Shelley Thakral, care se află în prezent într-o misiune în orașul Tolanaro, capitala regiunii Anosy, una din zonele cea mai afectate de criză. Acesta a mai adăugat că „mare parte din suprafețele agricole sunt acoperite de nisip, nu există apă și sunt puține șanse de ploaie”.

  • Criza alimentară din Madagascar este doar începutul 

Din datele PAM reiese că numărul localnicilor care se confruntă cu faza a cincea de insecuritate alimentară catastrofală s-ar putea dubla până în luna octombrie a acestui an. „Acest lucru nu se datorează războiului sau conflictului, ci se datorează schimbărilor climatice”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley.

Însă, crizele provocate de schimbările climatice generează alte crize. Deși Madagascar este relativ pașnic, în trecut s-a confruntat cu conflictele și diviziunile etnice. De asemenea, copiii sunt privați de accesul la educație din cauza lipsei de resurse alimentare.

 David Beasley a explicat că în expediția sa, la fața locului a întâlnit femei și copii care „au mers ore în șir” pentru a ajunge la punctele de distribuție a alimentelor, iar „aceștia au fost cei care erau suficient de sănătoși pentru a face acest lucru”.

Totodată, amplasarea îndepărtată a multor comunități și lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare a împiedicat voluntarii PAM să ajungă să ofere ajutor tuturor persoanelor vizate, potrivit ziarului britanic The Independent.

 Observatorii PAM de la fața locului, au transmis că nivelurile de malnutriție la copiii sub cinci ani din Madagascar s-au dublat aproape în ultimele patru luni, până la 16,5% din totalul acestora. Orașul Ambovombe, care este situat în partea central-sudică a regiunii Androy, este printre cele mai afectate zone, având în vedere că 27% din populația din acea zonă se cofruntă cu malnutriție. „Acest lucru este suficient pentru a-l face să lăcrimeze și pe cel mai insensibil om”, a spus directorul Beasley.

Această foamete a fost generată de eșecul culturilor agricole, al dezastrelor naturale sau al invaziei dăunătorilor, precum a fost invazia de lăcuste din Africa, care s-a desfășurat anul trecut și a reprezentat cea mai mare invazie de lăcuste din ultimii 70 de ani de pe continentul african. Însă, această foamete modernă este considerată în mare parte a fi produsă de om, aceasta fiind determinată în primul rând de conflicte combinate cu dezastre naturale sau incompetență ori interferențe politice.

Dar, criza alimentară din Madagascar nu se confruntă, însă, cu niciuna dintre acestea, devenind astfel prima foamete din istoria modernă cauzată exclusiv de schimbările climatice. Este puțin probabil să fie ultima de acest gen, consideră Landry Ninteretse, directorul pentru regiunea Africii al organizației internaționale de mediu 350.org.

„În ultimii ani am văzut cum calamitățile generate de schimbările climatice au lovit țările din mai multe regiuni ale lumii, una după alta. În trecut erau probleme în țările din cornul Africii, precum Djibouti, Eritreea, Etiopia și Somalia. În prezent, problemele s-au accentuat în Madagascar. Mâine, în schimb, ciclul va continua, poate în partea de nord a Africii, în regiunea Sahel, sau în vestul continentului. Crizele care vor urma se vor întâmpla cel mai probabil din cauza schimbărilor climatice”, a mai punctat Landry Ninteretse.

  • Avem nevoie de resurse și planuri comune pentru a salva oamenii și planeta de la un dezastru climatic

În prezent, temperaturile în creștere perturbă modelele meteorologice globale pe care fermierii, în special cei din țările în curs de dezvoltare, s-au bazat de secole. Musonii au devenit din ce în ce mai imprevizibili, începând mai târziu decât de obicei, apărând în locuri greșite sau, uneori, nu au mai apărut deloc. Aceste schimbări complică foarte mult situația în locurile care depind de ploaie pentru producția agricolă.

Astfel, partea de sud a Madagascarului, în mare parte tropicală, renumită pentru biodiversitatea sa, a cunoscut precipitații sub medie în ultimii cinci ani. Majoritatea oamenilor din sud depind de producția agricolă alimentată cu ploaie, la scară mică, pentru a supraviețui, dar din cauza secetei, râurile și barajele de irigații s-au uscat, precizeată un raport întocmit în această luna iulie de FEWS NET, rețeaua internațională de sisteme de avertizare timpurie asupra foametei, care a fost creată după foametea din Africa de Est și de Vest din 1985.

În contextul financiar, PAM susține că are nevoie de 78,6 milioane de dolari pentru a furniza alimente care să salveze viețile oamenilor în următorul sezon agricol din Madagascar. Pe termen lung, însă, Programul Alimentar Mondial coordonat de ONU atrage atenția că vor fi necesare resurse financiare mult mai mari pentru a ajuta țările cele mai afectate de schimbările climatice să se poată adapta în moduri care să prevină viitoarele crize alimentare.

Pentru viitor, sudul Madagascarului, de exemplu, va avea probabil nevoie de sisteme de irigații mai puternice, împreună cu culturi agricole și și rase de bovine mai rezistente la secetă. Madagascar, una dintre cele mai sărace națiuni din lume, este puțin probabil să își poată permite astfel de inovații pe cont propriu.

În data 2 februarie 2021, FEWS NET estima că aproximativ 92 de milioane de oameni vor avea nevoie de asistență alimentară umanitară pe tot parcursul acestui an.

Sursa: Digi24.ro
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata