# Grigore Covrig – ultimul cojocar de pe Valea Mureşului Superior > Declinul Tradiției Cojocăritului în Contextul Schimbărilor Moderne Încălzirea globală și apariția hainelor contemporane au contribuit semnificativ la dispariția meșteșugului cojocăritului, o tradiț... Publicat: 13 iunie 2020, 08:36 · Autor: Simona Dumitru · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/grigore-covrig-ultimul-cojocar-de-pe-valea-muresului-superior/ · Publicație: Jurnalul National ![](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2022/01/6-2-e1581168113488-1024x660.webp) **Declinul Tradiției Cojocăritului în Contextul Schimbărilor Moderne** Încălzirea globală și apariția hainelor contemporane au contribuit semnificativ la dispariția meșteșugului cojocăritului, o tradiție străveche din zona montană a județului Mureș. Astfel, [Grigore Covrig](https://jurnalulnational.ro/5-bijuterii-in-tendinte-in-sezonul-de-primavara-vara-din-2019/), cunoscut ca nea Grigore, din satul Idicel Pădure, a devenit ultimul cojocar activ pe [Valea Mureșului Superior](https://jurnalulnational.ro/manifestari-organizate-la-100-de-ani-de-la-infiintarea-primului-liceu-cu-predare-in-limba-romana-in-harghita/). **Povestea lui nea Grigore** Grigore Covrig a început să învețe meseria în 1971, dedicându-se timp de trei ani uceniciei la Rușii Munți, unde a creat diverse tipuri de cojoace și pieptare. Până la începutul anilor 2000, a continuat să practice acest meșteșug, dar treptat, hainele moderne au înlocuit cojoacele tradiționale, iar cererea a scăzut drastic. "Iernile nu mai sunt la fel de aspre, iar hainele moderne au devenit norma. Acum, cojoacele sunt realizate rar, deși anul trecut am avut o activitate mai intensă decât în anii anteriori", a declarat nea Grigore. **Schimbările din industrie** Pe parcursul anilor, Grigore a observat cum tradiția cojocăritului a fost afectată de apariția hainelor second-hand și de preferințele consumatorilor. "Când au început să apară hainele moderne, ne-am confruntat cu o criză. Am fost nevoit să mă adaptez, concentrându-mă pe pieptare pentru portul popular și bunde de lucru. Festivalurile recente au adus o oarecare revitalizare, dar fără ele, meseria mea ar fi fost în pericol", a adăugat el. **Revitalizarea prin folclor** La 64 de ani, Grigore se îngrijorează că meșteșugul său se va pierde din lipsă de ucenici. "De aproximativ 12-14 ani, m-am reprofilat, iar realizarea pieptarelor cu șire a devenit o pasiune, având în vedere că am fost parte dintr-un ansamblu folcloric încă din copilărie. Festivalurile din zonă au contribuit la creșterea cererii pentru aceste produse", a explicat el. **Tehnica cojocăritului** Pieptarele create de nea Grigore sunt din [piele de oaie](https://jurnalulnational.ro/in-interiorul-casei-galerie-half/), cu lână îndreptată spre interior. Cele cu motive populare sunt decorate cu broderii manuale. Procesul de pregătire a pieilor este complex și necesită multă pricepere. "O piele de calitate se obține prin tăbăcire, uscare și vopsire, iar apoi se croiește și se coase", a detaliat el. **Aspecte estetice și tehnici de lucru** Decorarea cojocelor este un aspect esențial, implicând tehnici variate de broderie. "Culorile pot varia de la nuanțe discrete la tonuri vibrante, în funcție de preferințele clienților. Cojocul a fost întotdeauna o parte integrantă a portului popular din această regiune", a subliniat Grigore. **Provocările actuale** Grigore Covrig produce atât pieptare simple, cât și elaborate, adaptându-se cerințelor pieței. "Pot realiza aproximativ opt pieptare tradiționale pe an, dar din cele simple, pot face peste 20. Prețul pentru un [pieptar](https://jurnalulnational.ro/ai-nevoie-de-pantaloni-de-lucru-sau-merge-sa-te-imbraci-oricum-la-treaba/) de femeie ajunge la aproximativ 1.000 de lei", a explicat el. **Conservarea tradiției** Mândria lui nea Grigore este un pieptar din tinerețe, purtat în 1974 în Franța și Italia, pe care l-a restaurat recent. Acest model complex este acum căutat de mulți clienți. "Particip la târguri și festivaluri folclorice, unde îmi expun produsele și îmi găsesc clienți, asigurând astfel supraviețuirea meseriei mele", a concluzionat el. Astfel, Grigore Covrig rămâne un simbol al tradiției cojocăritului pe Valea Mureșului Superior, luptând pentru a păstra vie o artă care riscă să dispară.