# Guvernul întârzie rezolvarea taxei clawback > O taxă instituită temporar în 2009 și care persistă și în 2020 reflectă neglijența Guvernului în alocarea corectă a fondurilor necesare pentru medicamentele pacienților din România. Pe 28 ianuarie ... Publicat: 29 ianuarie 2020, 10:03 · Autor: Delia Matei · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/guvernul-intarzie-rezolvarea-taxei-clawback/ · Publicație: Jurnalul National ![](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2022/01/2015_02_16_medicamentegenerice_rsz_crp-1024x633.webp) O taxă instituită temporar în 2009 și care persistă și în 2020 reflectă neglijența Guvernului în alocarea corectă a fondurilor necesare pentru medicamentele pacienților din România. Pe 28 ianuarie 2020, Ministrul Finanțelor, domnul Cîțu, a declarat că deficitul bugetar pentru 2019 a fost de 4,5% din PIB, subliniind că „în fiecare lună, cheltuim aproximativ 4 miliarde de lei pentru medicamente și alte bunuri și servicii." Este important de menționat că bugetul alocat statului pentru medicamente compensate este limitat la 554 milioane RON lunar, excluzând medicamentele din programele cost-volum și cost-volum-rezultat, iar diferența până la consumul real este acoperită de industrie prin [taxa clawback](https://jurnalulnational.ro/sintagma-pentru-medicamente-in-cazul-alocarii-de-fonduri/). Problema nerezolvată a taxei clawback, care contribuie la retragerea de pe piață a medicamentelor generice esențiale, agravează criza medicamentelor. Recent, Agenția Națională a Medicamentului a anunțat că alte 700 de medicamente vor fi retrase. Situația din România este fără precedent în contextul european. Este inacceptabil ca un Guvern să impună povara unui buget de medicamente gestionat ineficient asupra producătorilor de [medicamente generice](https://jurnalulnational.ro/implementarea-unui-taxe-clawback-diferentiate-si-plafonate/), inclusiv în ceea ce privește compensarea noilor molecule, care sunt incluse fără condiții. Guvernul Orban a promis o creștere a plafonului bugetar trimestrial pentru medicamente, având ca scop îmbunătățirea accesului: „Aceasta va conduce implicit la o reducere a taxei clawback, facilitând introducerea mai rapidă a terapiilor inovatoare și oprind retragerea medicamentelor generice esențiale din România." Pe 27 decembrie 2019, Premierul Ludovic Orban a solicitat Ministerului Sănătății să propună, în prima parte a lunii ianuarie 2020, soluții pentru sistemul de clawback aplicat medicamentelor generice și inovative, subliniind că nivelul de 30% stabilit pentru această taxă exercită o presiune enormă asupra agenților privați care aduc medicamente pe piață. În prezent, România se confruntă cu un paradox: în ciuda creșterii numărului de biosimilare disponibile, acestea sunt prescrise foarte rar, deși prin natura lor oferă un acces mai bun la tratamente și reprezintă o soluție de optimizare bugetară pentru autorități. Această abordare este utilizată pe scară largă în majoritatea țărilor din vestul Europei, care dispun de bugete mari pentru sănătate. Întârzierea implementării acestei soluții creează o barieră în accesul pacienților români la medicamente biosimilare, iar Guvernul pierde oportunitatea de a trata mai mulți pacienți cu același buget. Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România ([APMGR](https://jurnalulnational.ro/accesul-milioanelor-de-pacienti-romani-la-medicamente-accesibile-ca-pret-este-amanat/)) a oferit Ministerului Sănătății și CNAS modele europene pentru optimizarea bugetului de medicamente prin creșterea adoptării biosimilarelor, care în România se ridică la doar 4%, dar aplicarea acestor modele este întârziată. Pe 23 ianuarie 2020, Consiliul Concurenței a estimat că, în cazul unei licitații naționale, alternativele biosimilare ar fi putut genera economii de aproximativ 7,1 milioane de euro pentru bugetul programului național de oncologie. Ministerul Sănătății nu a suferit pierderi financiare, ci industria a plătit cu 7 milioane de euro mai mult prin taxa clawback decât ar fi trebuit, dacă persoanele responsabile din Minister și-ar fi îndeplinit atribuțiile. Din acest motiv, ar fi corect ca CNAS să recalibreze clawback-ul din acea perioadă și să-l reducă cu această sumă. Numai atunci ar fi o pierdere pentru Ministerul Sănătății. Până atunci, noi, industria producătoare de medicamente generice și pacienții români, suntem cei afectați, deoarece o gestionare mai bună a acestor fonduri ar putea permite tratamentul unui număr mai mare de pacienți sau ar oferi Ministerului Sănătății resurse suplimentare pentru compensarea medicamentelor inovative. Este esențial și urgent să se implementeze, începând cu primul trimestru al anului 2020, următoarele măsuri: 1. Ajustarea bugetului de medicamente în funcție de inflația din anii 2018 și 2019, estimată la 4,63% + 3,8% conform INS, astfel încât bugetul de referință să ajungă la 1,732 miliarde RON pe trimestru; 2. Excluderea din calculul taxei clawback a valorii consumului de medicamente din spitale, estimat la 8-9% din consumul trimestrial total. Aceasta ar elimina posibilele erori din calculul clawback-ului; 3. Introducerea unui clawback diferențiat și plafonat pentru medicamentele generice și biosimilare, care, prin natura lor, reprezintă soluții de optimizare bugetară și acces crescut la tratamente. Acest ultim punct ar necesita înființarea unui Consiliu Inter-Ministerial, iar până la implementarea acestei măsuri, pot fi aplicate măsurile propuse anterior, începând din primul trimestru al anului 2020. Taxa clawback este aplicată uniform atât medicamentelor costisitoare, cât și celor accesibile, având un impact negativ mult mai mare asupra celor din urmă. Aceasta se datorează prețului redus și sistemului de adaosuri, pentru care toți producătorii sunt obligați să plătească clawback. Taxa clawback reprezintă o barieră reală în calea accesului pacienților la medicamentele generice, ceea ce a dus la retragerea de pe piață a peste 2.500 de medicamente generice și a constituit un obstacol în atragerea de noi investitori străini. *** Despre APMGR Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) - www.apmgr.org - este o organizație non-guvernamentală și independentă, dedicată îmbunătățirii accesului pacienților români la tratamente farmaceutice. Companiile membre APMGR dispun de capacități de producție în București, Târgu Mureș și Constanța, unde se fabrică peste 1.500 de medicamente generice, acoperind toate clasele terapeutice, de la produse antireumatice și antialergice, până la medicamente oncologice. Industria locală de medicamente generice contribuie cu aproximativ 1,5% la PIB, asigurând peste 8.000 de locuri de muncă. APMGR este afiliată la Medicines for Europe - www.medicinesforeurope.com, organizația reprezentativă a industriei de medicamente generice și biosimilare din Europa. APMGR reprezintă principalele companii producătoare de medicamente generice din România: Accord Healthcare, Amring Pharmaceuticals, Alvogen, Dr. Reddy's, Egis, Fresenius Kabi, Gedeon Richter, Krka, Magistra CC, Medochemie, Mylan, Sandoz, Stada, Teva, Zentiva. Sursa: [News24.ro](https://news24.ro).