România face față unei provocări semnificative în sectorul energetic în 2025, arată rapoartele recente ale Institutului Național de Statistică. Creșterea resurselor de energie primară cu 5,8% în primele trei trimestre ale anului se datorează în principal importurilor masive care au compensat declinul producției interne. Această tendință sugerează o schimbare importantă în peisajul energetic național.
Producția internă de energie primară a înregistrat o contracție de 2,8%, situându-se la 12,3 milioane de tone echivalent petrol, în timp ce importurile au crescut cu 15,5%. Acest dezechilibru subliniază dependența din ce în ce mai mare a României de sursele externe de energie.
În categoria combustibililor, importurile de țiței au crescut cu 21,6%, ducând consumul total la 8,8 milioane de tone. Producția de țiței autohtonă a scăzut cu 7,7%, o problemă oglindită și la gazele naturale, unde importurile s-au extins cu 63%. Semnificativ, producția internă de gaze naturale a înregistrat o ușoară scădere de 1%.
Sectorul cărbunelui a experimentat o creștere marginală a producției cu 1%, cu toate acestea, importurile au scăzut drastic cu 50,9%, rezultând o contracție totală a resurselor de cărbune cu 3,5%.
Energia verde se remarcă printr-o evoluție care merită atenția. În contrast cu reducerea de 22,7% a producției hidrocentralelor, energia solară a crescut semnificativ cu 37,7%. Instalarea de noi capacități fotovoltaice a început să-și arate beneficiile, determinând o schimbare pozitivă în dinamica sectorului energetic regenerabil.
De cealaltă parte, exporturile de energie electrică din România au cunoscut o creștere de 28,9%, totalizând 10,5 miliarde kWh, în timp ce consumul intern de electricitate a fost aproape constant, cu o ușoară scădere de 0,4%. Interesant de observat este faptul că, în timp ce consumul economic a scăzut cu 1%, consumul gospodăriilor a înregistrat o ușoară creștere de 1,8%. Reducerea iluminatului public cu 7,5% poate fi un indicator al creșterii conștientizării la nivel local privind eficientizarea consumului de resurse.
Energia eoliană a suferit un regres de 9,6%, invers proporțional cu ascensiunea energiei solare. Aceasta din urmă a marcat o creștere de 37,7%, echivalentă cu 1,1 miliarde kWh în plus față de 2024. Această tendință poate fi atribuită condițiilor meteorologice favorabile și extinderea rapidă a capacităților fotovoltaice.
Investițiile în diverse tehnologii energetice au un rol crucial în atenuarea riscurilor și asigurarea unei tranziții energice. Datele actuale demonstrează că investițiile strategice pot crea un sistem energetic mai rezilient și mai modernizat.
Pe viitor, este evident că dependența tot mai accentuată de importuri face necesară dezvoltarea infrastructurii interne. Modernizarea rețelelor și investițiile în tehnologiile de stocare a energiei vor fi fundamentale pentru valorificarea exporturilor de electricitate. În plus, pentru un viitor energetic stabil, România trebuie să continue să stimuleze creșterea sectorului energiei regenerabile.
În concluzie, se estimează un viitor energetic dinamic pentru România, unde ajustările strategice și investițiile vor dicta sustenabilitatea și competitivitatea pe termen lung.
Imaginea sugestivă trebuie să reflecte o centrală solară modernă situată în România, subliniind inovația și relevanța energiei regenerabile în peisajul energetic al anului 2025. Ar trebui să transmită sentimentul de progres în utilizarea energiei curate.
