Un raport recent al Brookings Institution evidențiază impactul semnificativ al inteligenței artificiale asupra salariilor. Deși se preconizează o creștere temporară a veniturilor, pe termen lung există riscuri considerabile de scădere a acestora pe măsură ce automatizarea devine din ce în ce mai prevalentă în economie.
Studiul realizat de Universitatea Pennsylvania și Brookings Institution analizează cum automatizarea influențează structura salariilor și ce schimbări pot apărea în următorii ani. Conform cercetătorilor Konrad Kording și Ioana Marinescu, automatizarea inițial generează o creștere a salariilor, datorită sporirii productivității prin instrumentele digitale bazate pe inteligență artificială. Aceasta este o fază favorabilă, în care angajații beneficiază de remunerări mai mari.
Pe măsură ce sistemele de inteligență artificială încep să preia din sarcinile umane, cererea pentru forța de muncă umană în domeniile afectate scade. Aceasta conduce mulți lucrători la a accepta locuri de muncă mai puțin remunerate sau să migreze în sectoare cu o creștere economică limitată, cum ar fi construcțiile sau îngrijirea persoanelor. Simulările arată că, după o perioadă inițială de creștere a salariilor, se instalează o tendință de scădere. Efectele negative devin predominante, iar majoritatea lucrătorilor sunt excluși din activitățile care sunt acum automatizate. Astfel, beneficiile economice se transferă de la forța de muncă către capital.
Cercetătorii au dezvoltat un model interactiv care ilustrează tranziția de la activități realizate de oameni la cele automatizate. Graficul rezultat evidențiază o creștere rapidă a salariilor, care este urmată de o stagnare și, ulterior, de o scădere. Deși producția totală continuă să avanseze, salariile nu reușesc să țină pasul cu acest ritm.
Un alt aspect important discutat în studiu este limitarea progresului tehnologic. Chiar și cu avansuri semnificative în inteligența artificială, există limitări legate de resursele fizice și de implicarea umană în anumite activități. Această „saturație de inteligență” explică de ce creșterile economice generate de inteligența artificială nu pot continua la nesfârșit. O soluție propusă de autori este investiția în infrastructura fizică și o gestionare mai lentă a procesului de automatizare.
Pentru a proteja salariile, este esențial ca angajații să rămână productivi, chiar și în contextul dispariției locurilor de muncă tradiționale. O altă propunere vizează impozitarea serviciilor virtuale care înlocuiesc activitățile umane.
Printre măsurile concrete analizate se numără introducerea unui impozit pe roboți, o idee avansată de senatorul american Bernie Sanders. Această măsură ar avea scopul de a descuraja companiile să își înlocuiască angajații cu sisteme de inteligență artificială fără un control adecvat. Alte strategii includ investițiile în educație și programe de recalificare profesională, menite să minimizeze efectele negative ale automatizării. Este esențial ca tranziția către automatizare să fie graduală, pentru a permite adaptarea pieței muncii.
Dacă ritmul actual al automatizării va continua, în următorii ani salariile ar putea urma un model de tip „cocoașă”. Acest model se caracterizează printr-o creștere temporară, urmată de o corecție. Fără intervenții adecvate, tendințele actuale ar putea conduce la o redistribuire semnificativă a veniturilor.
Studiul adoptă o abordare moderată, respingând atât viziunile extrem de optimiste, cât și cele pesimiste referitoare la viitorul locurilor de muncă în contextul tehnologiei avansate. Autorii subliniază necesitatea unei adoptări echilibrate a tehnologiei, însoțită de politici care protejează angajații.
Progresul tehnologic poate aduce beneficii considerabile, dar este crucial ca acesta să fie gestionat cu responsabilitate. Numai așa toți lucrătorii pot beneficia de schimbările aduse de inteligența artificială.
Aceasta este o temă de actualitate, având în vedere că evoluția rapidă a tehnologiei impactează nu doar piața muncii, ci și societatea în ansamblu. Este imperativ să ne adaptăm strategiile economice și să ne asigurăm că tranziția către un viitor automatizat se face într-un mod echitabil și sustenabil.
