Investitorii în energia regenerabilă ar putea fi obligaţi să construiască şi capacităţi de stocare, susţine Zoltan Nagy-Bege

De Jurnalul Național Companii Investiții 100 citiri
5 min citire




Vicepreşedintele ANRE Zoltan Nagy-Bege a declarat că noii investitori în sectorul energiei regenerabile, ar putea fi obligaţi să investească şi în capacităţi de stocare, iar ANRE va realiza, cu sprijinul Băncii Mondiale, un studiu care să arate care este necesarul de stocare al României, a declarat, joi, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), într-o conferinţă de specialitate.

„Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu reprezentanţii Băncii Mondiale şi am discutat subiectele în care simţim nevoie de consultanţă. Printre subiecte este şi evaluarea necesarului de stocare din perspectiva capacităţii noastre asumate prin PNIESC, acei 6,9 GW de energie regenerabilă, de câtă stocare are nevoie România pentru a integra noile capacităţi de 6,9 GW şi cred că avem şanse destul de mari să primim sprijinul lor, pentru că reprezentanţii Băncii Mondiale au spus că este un subiect important şi de interes şi probabil vom avea o consultanţă din partea dânşilor şi într-un an, poate un an jumătate, să avem un studiu consistent care să ne arate necesarul”, a spus oficialul ANRE.

Din punctul său de vedere vicepreşedintele a spus că autoritatea va adapta legislaţia astfel încât cei care doresc să investească în capacităţi de stocare în baterii să nu găsească piedici din acest punct de vedere.

„Regulamentul de echilibrare a fost deja modificat, pentru a permite aceste investiţii şi pentru a permite participarea la piaţa de echilibrare cu aceste capacităţi. Este vorba doar de o chestiune de timp să vedem dacă ar fi nevoie sau nu să obligăm noii investitori în regenerabile să facă şi stocare”, a precizat Nagy-Bege, în cadrul conferinţei „Efectele pactului ecologic european şi ale Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă asupra sectorului energetic din România”.

În contextul cantităţii şi în opinia sa, ţinta de 6,9 GW pe care şi-a asumat-o România prin Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice este una ambiţioasă.

„6,9 GW fără schemă de sprijin, cu siguranţă va fi o provocare destul de interesantă, cu toate că sunt deja câteva tehnologii care au ajuns la maturitate, iar costul lor nu presupune o schemă de sprijin şi aici mă refer la eoliene şi la fotovoltaice. Cel puţin la eolienele onshore. Potenţialul offshore al ţării nu trebuie neglijat. Investiţiile necesare sunt sensibil mai mari decât eolienele onshore, dar şi randamentul este mai mare”, a continuat vicepreşedintele ANRE.

Zoltan Nagy-Bege a precizat că ar trebui pus un accent pe tehnologii cu potenţial mare în România, care ar rezolva şi problemele de mediu, respectiv centralele pe biomasă şi biogaz.

„Ideal ar fi ca, din cele 6,9 GW, cât mai multe să se ramburseze din fonduri UE nerambursabile şi ar putea reduce preţul energiei pe viitor pe piaţa din România şi nu mai este nevoie de schemă de sprijin de tip operaţional, ceea ce degrevează şi facturile consumatorilor. Sunt 9 milioane de consumatori casnici de care ne pasă, impactul mai mare şi mai dureros este la industrie”, a continuat responsabilul reglementatorului.

Concret, acesta consideră că, dacă UE vrea să ajungă neutră din punctul de vedere al emisiilor de CO2 până în 2030, este nevoie de noi tehnologii.

„Tare mi-aş dori să fiu de acord cu cei care spun că hidrogenul va fi combustibilul viitorului. Dacă din noile tehnologii va face parte şi hidrogenul, dacă se va folosi pentru stocare de energie, dacă se va folosi în reţele de gaze în amestec cu gazul natural sau separat, dacă va face parte din viaţa noastră aşa cum face acum gazul, este foarte greu de spus. Cert este că sunt oportunităţi de finanţare, de la cercetare la proiecte-pilot de care sper că şi România va profita şi vom avea şi noi un rol în această poveste a UE în privinţa viitorului combustibilului”, a susţinut el.

Din punct de vedere tehnologic, vicepreşedintele ANRE a amintit că există deja oraşe în Europa unde transportul în comun se realizează cu ajutorul hidrogenului.

„Dar nu putem neglija această soluţie, este una dintre soluţiile promiţătoare. La ANRE suntem preocupaţi de acest subiect şi facem o radiografie a reglementărilor, pentru că în momentul în care cineva îşi va asuma în România să facă un proiect-pilot pe hidrogen, noi va trebui să fim gata cu nişte norme tehnice pentru această nouă tehnologie şi anul trecut”, a arătat Bege.