# Ministerul Educației identifică 1.487 de unități școlare cu risc mare sau foarte mare de părăsire timpurie a școlii

> Programul PRIMII vizează sprijin pentru aproximativ 50.000 de elevi, pe trei ani școlari. Prima rundă primește cereri până la 12 octombrie 2026.

Publicat: 9 octombrie 2026, 13:39 · Actualizat: 9 octombrie 2026, 13:39 · Autor: Silviu Ciobanu · Categorie: [Educaţie](https://jurnalulnational.ro/stiri/educatie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/ministerul-educatiei-identifica-1-487-de-unitati-scolare-cu-risc-mare/ · Publicație: Jurnalul National

![Elevi în clasă cu risc de abandon școlar](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/abandon-scolar-1024x683.jpg)

**Ministerul [Educației](https://jurnalulnational.ro/protestele-gandacilor-au-fortat-demisia-ministrului-educatiei-din-india/) și Cercetării a publicat lista celor 1.487 de unități școlare din România încadrate la risc mare sau foarte mare de părăsire timpurie a școlii în învățământul primar. Dintre ele, 722 sunt în categoria de risc foarte mare. Încadrarea contează pentru punctajul unităților care solicită finanțare prin programul PRIMII.**

Ministerul precizează în anunțul oficial că lista este: „alcătuită pe baza categoriei de risc de părăsire timpurie a școlii”, potrivit [Edupedu.ro](https://www.edupedu.ro/in-aproape-1-500-de-scoli-din-romania-copiii-risca-sa-abandoneze-scoala-inca-din-clasele-primare-acolo-unde-profesorii-se-tot-schimba-rezultatele-sunt-slabe-si-esecul-scolar-e-frecvent-722-dintre-e/). Categoria descrie vulnerabilitatea unei unități școlare, fără să reprezinte un bilanț al copiilor care au abandonat deja cursurile sau o evaluare individuală a fiecărui elev.

## Identificarea copiilor care au nevoie de sprijin se face în școlile participante

În unitățile intrate în program, învățătorii completează pentru fiecare copil Fișa de observare MATE Primar, până cel târziu la 30 octombrie. Conform cererii de finanțare, îndeplinirea a cel puțin unuia dintre cei cinci indicatori din fișă înseamnă încadrarea elevului în risc de abandon. Pentru copil se întocmește apoi un plan de servicii [educaționale](https://jurnalulnational.ro/ministerul-educatiei-conditioneaza-notele-mari-la-religie/).

Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) urmărește, prin platforma sa, semnale precum rezultatele slabe, repetenția, absențele și comportamentul școlar nepotrivit.

Un elev care nu mai vine la cursuri și nu s-a transferat: „nu este considerat automat în abandon”, precizează ministerul. Copilul rămâne în evidență până la încheierea situației școlare.

Pentru încadrarea unităților, ministerul folosește Indexul Național de Vulnerabilitate Școlară pentru Învățământul Primar și MATE, instrumente dezvoltate împreună cu Banca Mondială. Lista nu publică valorile indicatorilor pentru fiecare școală și nici anul la care se raportează datele. Indexul cuprinde cinci indicatori, grupați în cinci dimensiuni:

- stabilitatea cadrelor didactice;
- eficiența educațională;
- calitatea rezultatelor școlare;
- complexitatea structurii școlare;
- riscul eșecului școlar.

Profilul asociat riscului foarte mare reunește instabilitatea personalului didactic, rezultate slabe, repetenție și structuri școlare mici, dispersate. În asemenea unități, abandonul apare cel mai des.

## Unitățile rurale reprezintă 81,8% din listă

În mediul rural se află 1.217 dintre unitățile identificate. Dintre acestea, 614, aproximativ jumătate, au risc foarte mare. În orașe, aceeași categorie cuprinde 108 din 270 de unități, adică 40%.

Din cele 1.487 de unități, 948 sunt școli cu personalitate juridică, iar 539 sunt structuri arondate, adică unități care aparțin administrativ altor școli. Inventarul cuprinde 133 de școli primare, de regulă unități mici din sate, precum și licee tehnologice și teoretice care au clase primare.

Județele Iași, Bacău, Mureș, Constanța, Suceava și Dolj au cele mai multe unități pe listă. Dacă sunt luate în calcul numai cele cu risc foarte mare, primele poziții revin județelor Mureș, Iași, Sibiu, Brașov și Dâmbovița.

În Brașov, categoria cea mai gravă reprezintă 74% dintre unitățile incluse. Ponderea este de 73% în Mureș, de 72% în Sibiu și de 66% în Bihor.

Gorj și Maramureș se află la capătul opus în privința numărului de unități cu risc foarte mare. Caraș-Severin are cele mai puține unități în total, urmat de Mehedinți. Cluj, al doilea centru universitar al țării, are de cinci ori mai puține unități pe listă decât Iași.

Hunedoara este singurul județ unde predomină unitățile din orașe: 17 din totalul de 18. Douăsprezece se află în Valea Jiului, în localitățile Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila și Uricani, județul Hunedoara.

Bucureștiul nu figurează cu nicio unitate în acest inventar. Anunțul de selecție, cererea de finanțare și setul de 60 de întrebări și răspunsuri publicat de minister la 7 octombrie nu explică absența Capitalei. Ilfovul este inclus în distribuția județeană.

## Distribuția pe județe arată separat cele două categorii de risc

Pentru fiecare județ, situația cuprinde numărul total de unități, împărțirea după nivelul de risc și numărul celor aflate în mediul rural:

- Alba: 18 unități în total; 9 au risc foarte mare, 9 au risc mare, iar 11 se află în mediul rural.
- Arad: 38 de unități în total; 15 au risc foarte mare, 23 au risc mare, iar 27 se află în mediul rural.
- Argeș: 42 de unități în total; 13 au risc foarte mare, 29 au risc mare, iar 38 se află în mediul rural.
- Bacău: 74 de unități în total; 28 au risc foarte mare, 46 au risc mare, iar 63 se află în mediul rural.
- Bihor: 41 de unități în total; 27 au risc foarte mare, 14 au risc mare, iar 39 se află în mediul rural.
- Bistrița-Năsăud: 23 de unități în total; 12 au risc foarte mare, 11 au risc mare, iar 20 se află în mediul rural.
- Botoșani: 44 de unități în total; 17 au risc foarte mare, 27 au risc mare, iar 37 se află în mediul rural.
- Brăila: 15 unități în total; 3 au risc foarte mare, 12 au risc mare, iar 9 se află în mediul rural.
- Brașov: 47 de unități în total; 35 au risc foarte mare, 12 au risc mare, iar 43 se află în mediul rural.
- Buzău: 39 de unități în total; 16 au risc foarte mare, 23 au risc mare, iar 30 se află în mediul rural.
- Călărași: 48 de unități în total; 25 au risc foarte mare, 23 au risc mare, iar 42 se află în mediul rural.
- Caraș-Severin: 12 unități în total; 6 au risc foarte mare, 6 au risc mare, iar 6 se află în mediul rural.
- Cluj: 17 unități în total; 7 au risc foarte mare, 10 au risc mare, iar 14 se află în mediul rural.
- Constanța: 59 de unități în total; 29 au risc foarte mare, 30 au risc mare, iar 47 se află în mediul rural.
- Covasna: 20 de unități în total; 11 au risc foarte mare, 9 au risc mare, iar 16 se află în mediul rural.
- Dâmbovița: 55 de unități în total; 31 au risc foarte mare, 24 au risc mare, iar 52 se află în mediul rural.
- Dolj: 57 de unități în total; 22 au risc foarte mare, 35 au risc mare, iar 41 se află în mediul rural.
- Galați: 37 de unități în total; 17 au risc foarte mare, 20 au risc mare, iar 28 se află în mediul rural.
- Giurgiu: 46 de unități în total; 22 au risc foarte mare, 24 au risc mare, iar 43 se află în mediul rural.
- Gorj: 15 unități în total; una are risc foarte mare, 14 au risc mare, iar 13 se află în mediul rural.
- Harghita: 21 de unități în total; 10 au risc foarte mare, 11 au risc mare, iar 14 se află în mediul rural.
- Hunedoara: 18 unități în total; 11 au risc foarte mare, 7 au risc mare, iar una se află în mediul rural.
- Ialomița: 26 de unități în total; 16 au risc foarte mare, 10 au risc mare, iar 18 se află în mediul rural.
- Iași: 85 de unități în total; 48 au risc foarte mare, 37 au risc mare, iar 80 se află în mediul rural.
- Ilfov: 30 de unități în total; 12 au risc foarte mare, 18 au risc mare, iar 26 se află în mediul rural.
- Maramureș: 15 unități în total; una are risc foarte mare, 14 au risc mare, iar 11 se află în mediul rural.
- Mehedinți: 13 unități în total; 6 au risc foarte mare, 7 au risc mare, iar 10 se află în mediul rural.
- Mureș: 73 de unități în total; 53 au risc foarte mare, 20 au risc mare, iar 58 se află în mediul rural.
- Neamț: 37 de unități în total; 16 au risc foarte mare, 21 au risc mare, iar 32 se află în mediul rural.
- Olt: 25 de unități în total; 6 au risc foarte mare, 19 au risc mare, iar 14 se află în mediul rural.
- Prahova: 49 de unități în total; 26 au risc foarte mare, 23 au risc mare, iar 38 se află în mediul rural.
- Sălaj: 24 de unități în total; 10 au risc foarte mare, 14 au risc mare, iar 22 se află în mediul rural.
- Satu Mare: 32 de unități în total; 19 au risc foarte mare, 13 au risc mare, iar 28 se află în mediul rural.
- Sibiu: 50 de unități în total; 36 au risc foarte mare, 14 au risc mare, iar 40 se află în mediul rural.
- Suceava: 58 de unități în total; 25 au risc foarte mare, 33 au risc mare, iar 56 se află în mediul rural.
- Teleorman: 36 de unități în total; 18 au risc foarte mare, 18 au risc mare, iar 31 se află în mediul rural.
- Timiș: 54 de unități în total; 26 au risc foarte mare, 28 au risc mare, iar 44 se află în mediul rural.
- Tulcea: 15 unități în total; 7 au risc foarte mare, 8 au risc mare, iar 10 se află în mediul rural.
- Vâlcea: 17 unități în total; 8 au risc foarte mare, 9 au risc mare, iar 9 se află în mediul rural.
- Vaslui: 34 de unități în total; 16 au risc foarte mare, 18 au risc mare, iar 29 se află în mediul rural.
- Vrancea: 28 de unități în total; 6 au risc foarte mare, 22 au risc mare, iar 27 se află în mediul rural.

## Marginalizarea comunității influențează punctajul pentru finanțare

Indicele de risc comunitar dezvoltat de UNICEF este completat pentru 844 de unități. Dintre acestea, 292 se află în comunități cu grad mare de marginalizare, iar 552 în comunități cu grad mediu spre mare. În dreptul celorlalte 643 apare mențiunea n/a.

Riscul foarte mare de abandon și marginalizarea comunitară mare se suprapun în cazul a 173 de unități, dintre care 172 sunt la sat. Pentru unitățile care întrunesc și criteriul rural, grila PRIMII acordă punctajul maxim de 100 de puncte: 40 pentru riscul MATE foarte mare, 30 pentru marginalizarea mare și 30 pentru mediul rural.

Cele mai multe unități cu această suprapunere a vulnerabilităților sunt în județele Iași, cu 20, Bacău, cu 16, Vaslui, cu 13, Suceava, cu 12, și Brașov, cu 10.

În Vaslui, 29 dintre unitățile incluse în inventar se află în comunități cu grad mare de marginalizare. Județul are cea mai mare proporție din țară la acest indicator.

## Prima rundă de granturi primește cereri până la 12 octombrie

Programul PRIMII are o finanțare de peste 1,2 miliarde de lei din Fondul Social European Plus. Schema urmărește acordarea de granturi pentru cel puțin 350 de unități și sprijinirea a aproximativ 50.000 de elevi, pe durata a trei ani școlari.

Valoarea grantului se calculează la 7.408,19 lei pentru fiecare elev, pe an școlar. Cererile sunt ordonate după punctaj, iar finanțarea se acordă în limita bugetului disponibil pentru fiecare rundă.

Pentru prima rundă, cererile se transmit prin e-mail, la primii@edu.gov.ro, până la 12 octombrie 2026, ora 17:00. A doua rundă este anunțată pentru începutul anului școlar 2027-2028.