# Oana Țoiu spune că originea dronei care a incendiat o navă cu șapte marinari dispăruți este încă analizată

> Șapte marinari sunt dați dispăruți după incendiul de pe o navă din Marea Neagră. România va cere din nou sprijin aliat împotriva dronelor.

Publicat: 16 octombrie 2026, 12:33 · Actualizat: 16 octombrie 2026, 13:54 · Autor: Iulia Serban · Categorie: [Politică](https://jurnalulnational.ro/stiri/politica/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/nicusor-dan-anunta-ca-romania-va-solicita-din-nou-ajutor-nato-impotriva/ · Publicație: Jurnalul National

![Navă comercială aflată în tranzit pe apele Mării Negre](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/drona-din-marea-neagra-1024x683.jpg)

**Proveniența dronei care a lovit o navă în Marea Neagră este încă verificată de autoritățile tehnice, a declarat Oana Țoiu, ministrul interimar al Afacerilor Externe. Incidentul a provocat un incendiu pe navă, iar șapte marinari sunt dați dispăruți.**

Investigația trebuie să stabilească dacă aparatul era rusesc, a explicat ministrul, potrivit [News.ro](https://www.news.ro/politic-extern/oana-toiu-intrebata-drona-lovit-nava-marea-neagra-ruseasca-autoritatile-ocupa-partea-investigatie-tehnica-proces-analiza-marea-neagra-unul-dintre-cele-riscante-locuri-navigator-1922404316552026101322841744). Țoiu a descris Marea Neagră drept unul dintre locurile cu cele mai mari riscuri pentru navigatori și a afirmat că decesele înregistrate aici depășesc riscurile din alte regiuni folosite pentru comerțul maritim.

Declarația intervine după atacurile asupra transportului comercial din apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit G4Media, drone rusești au avariat nave și au ucis membri ai echipajelor. Atacurile au făcut obiectul unor discuții între liderii de la București și Sofia.

## Nicușor Dan a promis o reacție după obținerea datelor despre incident

Președintele României, Nicușor Dan, a primit trei întrebări despre solicitarea unor consultări în cadrul Alianței Nord-Atlantice (NATO), în temeiul Articolului 4, joi, 15 octombrie, și vineri, 16 octombrie. Răspunsurile sale au vizat reacția statului român și sprijinul aliaților împotriva dronelor, fără un angajament privind activarea acestei proceduri.

La conferința de presă de joi de la Bruxelles, desfășurată cu ocazia Consiliului European, jurnaliștii l-au întrebat dacă incidentul constituie un atac deliberat asupra suveranității României și dacă va cere activarea Articolului 4. „Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să există o reacție”, a răspuns Nicușor Dan, președintele României.

Jurnalistul a insistat asupra mecanismului de consultare al Alianței. „O să existe o reacție a statului român”, a adăugat șeful statului.

Întrebat tot joi dacă există indicii că Rusia este responsabilă, Dan a spus că va trage concluzii după constatările definitive, așteptate în scurt timp, potrivit Epoch Times România. El a reamintit solicitările de echipamente pentru protecția pe Dunăre și a precizat că discuția include acum și Marea Neagră.

Vineri, 16 octombrie, întrebarea despre Articolul 4 a revenit într-un interviu pentru Bloomberg TV. „Este o presiune crescândă a Rusiei în regiune, în Estonia, în țările baltice, Polonia. Rusia încearcă să tensioneze relațiile din interiorul societăților europene pentru a diminua sprijinul acestor țări pentru Ucraina. Răspunsul nostru trebuie să fie că vom continua să susținem Ucraina”, a declarat Dan.

Președintele a fost întrebat și despre posibilitatea invocării Articolului 4 și despre pericolele unei dezbateri referitoare la Articolul 5. „Cred că principalul factor este, desigur, presiunea tot mai mare din partea Rusiei, așa că nu este vorba doar de acel eveniment, ci de ansamblul evenimentelor care au loc în Europa, în Estonia, în țările baltice, în Polonia”, a răspuns el.

## Un singur aliat poate solicita consultări în baza Articolului 4

Articolul 4 permite unui membru NATO să ceară convocarea Consiliului Atlanticului de Nord, forul în care aliații iau deciziile politice, atunci când consideră amenințate securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială. Solicitarea nu depinde de acordul prealabil al celorlalți membri.

Prin această procedură, aliații pot evalua amenințarea, pot face schimb de informații clasificate și pot conveni măsuri comune de prevenție. Printre acestea se numără suplimentarea prezenței pe flancul estic, deplasarea unor trupe ori transmiterea unui mesaj politic către un alt stat.

Consultările nu înseamnă declanșarea automată a unei intervenții militare, deși pot duce la măsuri militare de descurajare. Articolul 5 se referă la apărarea colectivă: un atac armat asupra unui membru este considerat un atac împotriva întregii Alianțe.

Surse politice care au discutat cu G4Media pun prudența Bucureștiului pe seama intenției de a nu banaliza mecanismul. Ele invocă sprijinul exprimat de majoritatea aliaților în 2025, când România a cerut ajutor împotriva incursiunilor dronelor rusești deasupra Dunării.

De la înființarea NATO, în 1949, au existat nouă solicitări oficiale de consultări în baza Articolului 4. Turcia și statele de pe flancul estic au formulat cele mai multe dintre ele. România are un singur precedent, alături de care se înscriu și următoarele solicitări ale [Poloniei](https://jurnalulnational.ro/oana-toiu-a-obtinut-sprijinul-poloniei-dupa-cele-3-drone-doborate-in-3/) și Estoniei:

- La 24 februarie 2022, odată cu declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, România a cerut consultări împreună cu Polonia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania și Slovacia. Aliații au decis apoi întărirea imediată a prezenței militare pe flancul estic.
- În 2025, Polonia a cerut consultări după încălcarea spațiului său aerian de către Rusia.
- Tot în 2025, Estonia a solicitat consultări prin aceeași procedură, după ce Rusia i-a încălcat spațiul aerian.

## România cere sprijin până la primirea echipamentelor militare

Nicușor Dan a anunțat vineri că România va cere din nou aliaților mijloace militare pentru contracararea atacurilor cu drone. Sprijinul solicitat vizează perioada de așteptare până la livrarea echipamentelor militare avute în vedere. Joi, 15 octombrie, o navă fusese lovită în apropiere de Sulina, potrivit Mediafax.

Despre poziția amenințărilor în raport cu granițele României, președintele a declarat: „Ne aflăm în aceeași situație ca și anul trecut, când am avut sute de drone aeriene în apropierea frontierei de pe Dunăre. Acum le avem la frontiera terestră”.

În interviul de vineri, Dan a spus că în Marea Neagră se află sute de drone și a comparat situația cu pătrunderile în spațiul aerian românesc din zona Dunării, în anul precedent.

Șeful statului a explicat că România a participat prin NATO la proiectul european SAFE. Referindu-se la fondurile destinate dotării militare, el a precizat: „Avem aici o investiție de 13 miliarde de euro în echipamente militare”.

Dan a descris și demersul anterior pentru obținerea sprijinului: „Le-am cerut aliaților noștri, înainte ca tot acel echipament să ajungă în România, să ne ajute cu anumite capacități pentru a contracara acele atacuri. Și am făcut-o, în cazul unor țări importante din alianță”, a explicat el.

Dan s-a arătat încrezător că aliații vor da curs noii solicitări. Joi, la Bruxelles, s-a întâlnit cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, și cu Rumen Radev. Potrivit G4Media, la finalul discuțiilor a fost exprimată solidaritatea, însă nu a fost anunțată oficial nicio măsură de sprijin.

## Bucureștiul vrea să găzduiască prin rotație comandamentul pentru Marea Neagră

România urmărește și schimbarea modului de găzduire a comandamentului NATO pentru Marea Neagră, aflat de mai mulți ani în Turcia. Joi, Dan a explicat că rotația dorită de București trebuie să includă țara gazdă, nu doar conducerea militară.

Un alt obiectiv este obținerea sprijinului european pentru un centru de securitate civilă dezvoltat împreună cu Bulgaria. Președintele a anunțat că va insista pentru includerea problemelor de securitate ale Mării Negre în concluziile Consiliului European, reunit la Bruxelles pe 15 și 16 octombrie.

**Citește și:**

- [USR exclude o nouă coaliție cu PSD în acest mandat. Oana Țoiu explică de ce o majoritate viitoare nu e posibilă.](https://jurnalulnational.ro/usr-exclude-o-noua-coalitie-cu-psd-in-acest-mandat-oana-toiu-explica-de-ce/)