# Niobiul susține ipoteza unei planete de a doua generație în jurul stelei HS 0209+0832 > Steaua HS 0209+0832 se află la 270 de ani-lumină. Niobiul, de peste 1.000 de ori mai abundent decât în Soare, susține ipoteza formării planetei. Publicat: 13 octombrie 2026, 13:16 · Actualizat: 13 octombrie 2026, 13:16 · Autor: Roxana Popa · Categorie: [Tech](https://jurnalulnational.ro/stiri/tech/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/niobiul-sustine-ipoteza-unei-planete-de-a-doua-generatie-in-jurul/ · Publicație: Jurnalul National ![Telescop pentru observarea planetei Phoenix](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/planeta-phoenix-1024x683.jpg) **Astrofizicienii de la [Universitatea](https://jurnalulnational.ro/o-gena-identificata-de-universitatea-monash-ar-putea-prelungi-viata/) din Warwick au caracterizat un obiect care ar putea fi prima planetă din a doua generație detectată în jurul unei pitice albe. Ipoteza cercetătorilor este că această lume s-ar fi format din gazele eliberate de steaua sa la sfârșitul vieții.** Indiciile pornesc de la o observație veche: în 1999, Telescopul Spațial Hubble a observat steaua și a identificat aproximativ 100 de linii spectrale misterioase, potrivit ScienceAlert, citat de [Descopera.ro](https://www.descopera.ro/stiinta/21143063-o-planeta-phoenix-extrem-de-fierbinte-ar-putea-rezolva-un-mister-astronomic-vechi-de-decenii). Acestea sunt semne din spectrul luminii care permit identificarea elementelor chimice. Steaua, denumită HS 0209+0832, se află la 270 de ani-lumină de Pământ. Reanalizarea datelor a indicat prezența zincului, cuprului și niobiului. Concentrația de niobiu este de peste 1.000 de ori mai mare decât cea din Soare. ## Compoziția chimică susține ipoteza unei noi generații de planete Niobiul este interpretat ca o semnătură a formării elementelor grele prin reacții nucleare în stelele aflate în faza de gigantă roșie. Această compoziție chimică nu ar putea fi găsită pe o planetă din prima generație, conform explicației prezentate de Descopera.ro. Piticele albe sunt nucleele în răcire ale fostelor stele similare Soarelui, rămase fără combustibil nuclear. Înainte de această etapă, stelele se umflă și își aruncă straturile exterioare în spațiu. În scenariul propus pentru acest sistem, gazele aruncate de stea ar fi fost captate gravitațional și s-ar fi condensat într-o planetă. De aici vine denumirea de planetă Phoenix: materia din care s-ar fi născut provine din steaua ajunsă la sfârșitul vieții. ## Supraviețuirea planetei este o estimare a cercetătorilor Observațiile satelitului TESS al NASA și ale altor observatoare îi conduc pe cercetători la următoarele estimări: - Obiectul ar fi un gigant gazos de mărimea lui Jupiter. - Ar încheia o orbită în jurul piticei albe în 4,4 zile. - S-ar afla la o distanță de stea de 25 de ori mai mică decât distanța dintre Pământ și Soare. Planeta ar fi probabil blocată mareic, adică ar păstra aceeași față permanent expusă căldurii stelei. Aceasta are o temperatură de 35.000 °C și evaporă posibila planetă cu o rată de un miliard de kilograme pe secundă. Cercetătorii consideră că sistemul se va stabiliza. Jamie Williams, autorul principal al studiului publicat în Nature Astronomy, sugerează că planeta va supraviețui și va rămâne într-o zonă locuibilă timp de milioane de ani după răcirea stelei. Ipoteza deschide și perspectiva unui proces similar în Sistemul Solar, după moartea Soarelui.