Parlamentarii români nu sunt mai protejați de legislație pentru urmărire penală, reținere și arestare decât în alte state


În România și în 131 de state, declarațiile din Parlament sunt protejate prin imunitate. În 102 țări, inclusiv în România, Parlamentul aprobă arestarea unui ales. 

România a introdus imunitatea parlamentară prin Constituția din 1991. Legea fundamentală spune că deputații și senatorii au imunitate doar pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Asta înseamnă că un parlamentar în timpul mandatului poate fi urmărit penal și trimis în judecată dacă a comis o faptă penală. Procurorii nu au nevoie de aviz pentru asta de la Senat sau de la Camera Deputaților.

Dacă procurorii vor însă să percheziționeze locuința unui parlamentar, să îl rețină sau să ceară arestarea acestuia au nevoie de aviz de la Senat sau de la Camera Deputaților.

Autorii Constituției din 1991 au prevăzut însă și o situație specială în care parlamentarii pot fi reținuți și percheziționați de procurori – când sunt prinși în flagrant. Dar ei sunt imediat eliberați dacă decid ai lor colegi lor că nu există motiv de reținere.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a respins recent cererea de emitere a unui aviz în vederea unei solicitări de arestare preventivă a fostului şef al DNA Ploieşti Lucian Onea şi a fostului procuror Mircea Negulescu – “Portocală”, în dosarul în care sunt cercetați.

Decizia readuce în atenție și imunitatea parlamentarilor.
Protecție pentru opinia politică
Imunitatea pentru declarațiile politice este firească în orice țară democratică și este un drept european, prevăzut și în jurisprudența CEDO.

„Inviolabilitatea” parlamentarilor, care privește posibile fapte penale săvârșite de aceștia, oferă o protecție mai…

Citeste continuarea pe Libertatea.ro

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata