# Peste 25.500 de medici romani lucreaza in statele OECD. Rata de emigrare ajunge la 28 la suta

> Peste 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România profesează în țările OECD. Care sunt motivele exodului tinerilor specialiști.

Publicat: 7 septembrie 2026, 13:57 · Autor: Admjurnalul · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/peste-25-500-de-medici-romani-lucreaza-in-statele-oecd-rata-de-emigrare-ajunge-la-28-la-suta/ · Publicație: Jurnalul National

![medici romani OECD](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/09/medici-romani-OECD-1788777466-1024x576.webp)

Peste 25.500 de medici și 46.900 de asistenți medicali născuți în România lucrează în prezent în țările OECD. Cifrele oficiale aferente perioadei 2020-2021 arată o rată de emigrare estimată la 28% pentru doctori și 24% pentru asistenți.

## De ce pleacă tinerii din spitalele românești


De ce aleg halatele albe să lase în urmă sistemul sanitar de acasă? Creșterile salariale din ultimii ani au temperat plecările, dar nu au rezolvat deloc problema de fond. Până la urmă, un fluturaș de salariu mai mare nu compensează lipsa dotărilor din sălile de tratament. Profesioniștii aleg să profeseze peste hotare din cauza infrastructurii precare, a birocrației sufocante, a volumului uriaș de muncă și a calității slabe a managementului de la nivelul spitalelor.

Iar presiunea pică cel mai greu pe umerii tinerilor aflați la început de drum.

În 2023, aproape 60% dintre medicii sub 35 de ani luau în calcul plecarea din România. Este un procent masiv care arată clar că nivelul veniturilor nu mai este singurul criteriu de evaluare pentru noua generație de specialiști.

## Fenomenul depășește granițele sistemului sanitar


Dar plecarea cadrelor medicale este doar o mică parte dintr-un fenomen mult mai amplu de depopulare care afectează forța de muncă națională. Într-o analiză detaliată publicată recent de [Revistaioana](https://revistaioana.ro/25-500-de-medici-romani-lucreaza-in-tarile-oecd-analiza-abc-arata/), aflăm că numărul persoanelor născute în România, cu vârsta de peste 15 ani, care trăiau în țările OECD a explodat pur și simplu în ultimele două decenii. Vorbim de o creștere accelerată, de la aproximativ 1,1 milioane în 2000-2001 la 3,9 milioane în 2020-2021.

Practic, aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă locuia în străinătate la momentul respectiv.

E drept că mulți dintre ei ajung să facă munci sub nivelul lor real de pregătire. Datele aferente anilor 2015-2016 indică faptul că aproape 800.000 de emigranți români aveau studii superioare. Dintre aceștia, aproape jumătate lucrau în ocupații aflate mult sub nivelul lor de calificare (o realitate dură pentru mulți români cu diplome universitare care aleg să plece peste graniță).

## Ce planuri au tinerii și ce soluții există pe masă


Și totuși, intenția de a părăsi țara rămâne la cote alarmante și în prezent. În luna martie 2026, 27,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani declarau că intenționează să plece pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni. Când vine vorba de motivație, pentru 64,7% dintre cei chestionați, un loc de muncă mai bine plătit reprezintă principalul motiv al deciziei de a face bagajele.

Ce înseamnă asta concret pentru viitorul pieței muncii?

Pentru a frâna această hemoragie de creiere, Alianța Binelui Comun (ABC) a pus pe masă un set de măsuri. Organizația propune crearea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului. Acest instrument ar urma să urmărească anual emigrarea din profesii-cheie, precum medicina, asistența medicală, ingineria, IT-ul, cercetarea și educația. Sistemul ar monitoriza direct și câți dintre specialiștii care se întorc acasă reușesc efectiv să rămână pe termen lung în România.

Pe lista de soluții avansate se numără pachete de relocare pentru specialiștii din sănătate, educație și cercetare. Se cere recunoașterea rapidă a experienței dobândite în străinătate și dezvoltarea unor trasee de carieră competitive pe plan intern. Potrivit analizei, salariul reprezintă doar o parte a soluției pentru profesioniștii înalt calificați. Retenția acestora depinde direct de infrastructură, de meritocrație și de perspective profesionale credibile la nivel local.