# Petre Florin Manole promite pensii ajustate și scutirea mamelor și veteranilor de contribuția la sănătate

> Programul propune indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027. Bolojan avertizează că majorările trebuie încadrate în deficitul de 5,2% din PIB.

Publicat: 17 octombrie 2026, 15:09 · Actualizat: 17 octombrie 2026, 19:24 · Autor: Ramona Dima · Categorie: [Politică](https://jurnalulnational.ro/stiri/politica/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/peste-4-5-milioane-de-pensionari-ar-putea-primi-majorari-in-2027/ · Publicație: Jurnalul National

![Reprezentant politic susținând un discurs la un pupitru cu însemne de partid](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/psk-agentie-indexarea-pensiilor-1024x683.jpg)

**Petre Florin Manole, propus de Partidul Social Democrat (PSD) pentru Ministerul Muncii în cabinetul premierului desemnat Luca Niculescu, a anunțat că susține indexarea pensiilor și scutirea mamelor și veteranilor de contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS). Angajamentele sale completează programul de guvernare care propune ajustarea pensiilor din 2027, în condițiile reducerii deficitului bugetar.**

În mesajul publicat pe Facebook, relatat de [Adevărul.ro](https://adevarul.ro/politica/indexarea-pensiilor-si-eliminarea-cass-pentru-mame-2564718.html), Petre Florin Manole, propunerea PSD pentru funcția de ministru al Muncii, a explicat obiectivul măsurilor: „Românii au nevoie de schimbări pe care să le simtă în fiecare zi, în casele lor și în bugetul familiei”.

Despre prioritățile pe care intenționează să le susțină, Manole a anunțat: „Voi susține ferm patru priorități: indexarea pensiilor; eliminarea CASS pentru veterani și mai ales pentru mame, pentru ca venitul unei familii să nu fie împovărat tocmai atunci când crește responsabilitatea; protejarea puterii de cumpărare a celor care muncesc și sprijinirea reală a persoanelor cu dizabilități, pentru demnitate și șanse egale, cuvinte care să nu rămână doar pe hârtie”.

Eliminarea CASS rămâne, deocamdată, o propunere politică. În schimb, programul de guvernare depus în Parlament pentru 2026-2028 include indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2027, după doi ani în care acestea au fost înghețate. Măsura ar putea aduce venituri mai mari pentru peste 4,5 milioane de pensionari.

## Manole propune colaborarea mai multor ministere pentru sprijinul social

În privința distribuirii efortului de reducere a deficitului bugetar, social-democratul a afirmat: „Familiile care întâmpină cele mai mari dificultăți NU vor mai fi cele care vor duce cea mai grea povară în redresarea fiscal-bugetară”.

El intenționează să lucreze cu ministerele Energiei și Mediului pentru identificarea soluțiilor și a finanțării destinate consumatorilor vulnerabili. Cu Ministerul Economiei, propune coordonarea resurselor pentru formare profesională, astfel încât tinerii și șomerii să poată intra sau reveni pe piața muncii.

Pentru românii care muncesc în străinătate, Manole cere atașaților de muncă o implicare mai mare în protejarea drepturilor legate de condițiile de lucru, prestațiile sociale și pensii, precum și în respectarea demnității lucrătorilor. A mai anunțat că vrea să colaboreze cu sindicatele și patronatele și să asigure transparența activității Ministerului Muncii.

Flux 24 Media a relatat că discuția despre eliminarea contribuției pentru mame privește peste 160.000 de persoane și că, pentru veteranii de război, Manole consideră impactul bugetar redus, deoarece beneficiarii sunt puțini. În aceeași intervenție, el a susținut necesitatea unei noi legi a salarizării, elaborată cu profesioniști din sănătate, educație și ordine publică, și a cerut îmbunătățirea managementului și a comunicării cu pensionarii la Casa Națională de Pensii.

În interviul de miercuri seară la Antena 3, despre care a relatat Martor Incomod, cu trimitere la Digi24, Manole a legat nivelul indexării de discuțiile cu premierul desemnat și cu ministrul Finanțelor și de respectarea țintei de deficit. Despre colaborarea cu Alexandru Nazare, propus pentru Ministerul Finanțelor, a spus: „Eu nu cred că domnul Nazare îl va lua pe nu în brațe”.

## Programul propune ajustarea veniturilor, dar trebuie încadrat în buget

Luca Niculescu a anunțat la Euronews România că procentul de indexare va fi prezentat după rectificarea bugetară și evaluarea situației finanțelor publice. Premierul desemnat a precizat că aceste cheltuieli trebuie să respecte angajamentele față de creditori și Comisia Europeană.

Pe lângă calendarul pensiilor, programul de guvernare stabilește direcții pentru veniturile din muncă:

- Programul plasează elaborarea legii salarizării publice în 2027. Ea privește peste 1 milion de angajați ai statului, însă documentul nu prevede creșteri salariale în sectorul public.
- Salariul minim ar putea crește în 2027, urmând să fie actualizat la fiecare 12 luni.
- Cheltuielile statului cu salariile ar urma să reprezinte 7,9% din produsul intern brut (PIB) până în 2031, potrivit obiectivului de reducere a ponderii cheltuielilor de personal în economie.

Euronews România arată că programul înaintat Parlamentului nu indică exact cât vor costa măsurile. Publicația a consemnat și rezerve privind încheierea legii salarizării pe fondul negocierilor politice, alături de estimarea unui mandat de cel mult șase luni pentru viitorul cabinet. Analiștii citați au pus în legătură scăderea dobânzilor și a inflației cu reducerea deficitului, în condițiile presiunii exercitate de costul împrumuturilor.

Premierul interimar Ilie Bolojan, președinte al Partidului Național Liberal (PNL), a avertizat că viitorul guvern trebuie să găsească finanțarea pentru majorările promise fără depășirea deficitului de 5,2% din PIB prevăzut pentru 2027.

În interviul acordat Digi24 vineri seară, 16 octombrie 2026, Ilie Bolojan, premier interimar și președinte al PNL, a criticat schimbarea poziției social-democraților față de legea salarizării: „Trebuie să se întrebe unii când au fost băuți”, potrivit BZI.

Bolojan admite că viitorul executiv nu va putea ocoli ajustarea pensiilor sau a salariilor. El invocă pierderea de putere de cumpărare produsă de inflație în cei doi ani în care veniturile au fost plafonate.

## Bolojan leagă întârzierea legii salarizării de pierderea a 770 de milioane de euro

Potrivit premierului interimar, PSD nu a susținut în august adoptarea legii salarizării, deși actul era un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adică un angajament care trebuia îndeplinit. Bolojan pune pierderea a 770 de milioane de euro pe seama depășirii termenului.

În august, executivul interimar a căutat susținere pentru proiect și a purtat inclusiv negocieri coordonate de Administrația Prezidențială. Legea nu a fost adoptată până la termenul din PNRR. La 31 august, Bolojan a făcut publică pierderea finanțării, spunând că eforturile Guvernului de a ajunge la un consens nu au strâns sprijinul necesar.

Critica sa privește întârzierea, nu necesitatea actului normativ. El consideră legea necesară, dar susține că aprobarea la timp ar fi împiedicat pierderea banilor. Programul pregătit de Niculescu împreună cu PSD propune reluarea procesului legislativ în anul următor.

Bolojan a remarcat și păstrarea unor măsuri pe care social-democrații le contestaseră anterior: reducerea unor impozite pentru firme și valorificarea participațiilor minoritare ale statului. Acestea sunt pachete de acțiuni care nu conferă controlul asupra companiilor. Premierul interimar leagă această din urmă măsură de necesarul de capital al companiilor românești.

El a precizat că, înaintea interviului, nu parcursese programul de guvernare. Comentariile sale porneau de la informațiile transmise de colegi și de la propunerile făcute publice.

## Restanțele magistraților reprezintă o altă obligație de plată

Întrebat despre drepturile salariale restante ale magistraților, Bolojan a prezentat informațiile primite la Guvern în ziua interviului: „Informația pe care am primit-o chiar astăzi la Guvern a fost de 10 miliarde de lei, la care se adaugă aproximativ 2,5 miliarde de lei penalități și așa mai departe. O sumă de 12,5 miliarde”, conform Stiripesurse.

Pentru comparația cu fondurile discutate pentru creșterile salariale din sectorul public, exprimate în lei, el a adăugat: „Vă rog să vă gândiți ce gândesc oamenii din România când la legea salarizării am avut pentru 1,2 milioane de bugetari o anvelopă de creștere între 8 și 12 miliarde și la o singură categorie profesională avem o sumă asemănătoare, pe lângă sistemul de salarizare care este destul de stimulativ”.

Întrebat dacă bugetul anului următor poate susține plățile, premierul interimar a apreciat: „Vă puteți imagina că este o piatră de moară pusă pe bugetele noastre”.

Potrivit lui Bolojan, în sistemul public au fost câștigate peste 20.000 de procese privind salariile, un număr pe care îl consideră neobișnuit în comparație cu alte țări europene. El spune că o lege coerentă trebuie să reducă diferențele salariale fără justificare și să împiedice apariția altor litigii care apasă bugetul.

Cifra avansată de Bolojan nu se confundă cu miza litigiului soluționat definitiv joi, 15 octombrie. În acel proces, Înalta Curte de Casație și Justiție a obținut câștig de cauză în fața Guvernului și a Ministerului Finanțelor, în privința finanțării unor restanțe salariale ale magistraților.

Instanța supremă a respins recursurile formulate de Guvern și de Ministerul Finanțelor față de hotărârea pronunțată la 5 mai de Curtea de Apel București. Procesul privește aproximativ 4,8-5 miliarde de lei pentru majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Instanțele recunoscuseră deja aceste drepturi; disputa a privit și îndatorirea autorităților de a asigura banii necesari plății.

Cu opt zile înainte, la 7 octombrie, Curtea Constituțională respinsese ca inadmisibilă sesizarea prin care Guvernul Bolojan ridicase problema unui posibil conflict juridic de natură constituțională cu instanța supremă.

## Niculescu lasă deschisă posibilitatea unor noi majorări de taxe

Premierul desemnat spune că nu vrea să facă promisiuni înainte să vadă execuția bugetară de la sfârșitul anului și situația banilor din PNRR. Nu închide nici posibilitatea unor noi creșteri de taxe; măsurile fiscale vor fi trecute în legea bugetului.

Propunerile privind impozitele au beneficiari și calendare diferite:

- Pentru proprietarii de case și apartamente, impozitele ar putea crește în 2027, odată cu trecerea treptată la taxarea după valoarea de piață.
- Pentru companii, programul prevede eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie.

În domeniul energiei, facturile ar putea urca cu peste 20% în perioada următoare. Niculescu vrea să păstreze sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, în timp ce PSD propune un pachet de solidaritate pentru cei din medii defavorizate. În program se regăsesc, de asemenea, investiții de miliarde, măsuri pentru relansarea economiei și reforma administrației publice.

## Dobânzile restrâng fondurile pentru alte cheltuieli

Dincolo de ținta bugetară fixată pentru 2027, programul indică un deficit de 3,2% din PIB pentru 2029, care ar urma să coboare sub 3% în 2030. În privința datoriei publice, documentul urmărește mai întâi stabilizarea ei la un nivel sub 64% din PIB, apoi reducerea.

Ținta de deficit pentru anul viitor este, în aprecierea lui Bolojan, în acord cu angajamentele României. El atrage însă atenția asupra dobânzilor plătite de stat: printre cele mai ridicate din Europa și aproape de două ori mai mari decât cele achitate de alte state, deși datoria publică, de peste 60% din PIB, rămâne sub media europeană.

În comparația sa, costul finanțării seamănă cu povara suportată de un stat a cărui datorie depășește 100% din PIB. Raportarea privește dobânzile, nu nivelul efectiv al datoriei României. Achitarea dobânzilor și refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență reduc, spune el, banii disponibili pentru alte cheltuieli.

Bolojan pune dezechilibrele acumulate pe seama guvernărilor anterioare, pe care le acuză că au finanțat cheltuieli din împrumuturi. El afirmă că disputele din coaliție au blocat reformele cheltuielilor promovate în timpul mandatului său și că unele măsuri adoptate nu au ajuns să fie aplicate înainte ca Guvernul să fie demis.

Pentru Bolojan, programul rămâne o declarație de intenție până când miniștrii vor găsi finanțarea și vor reduce risipa. El avertizează că promisiunile fără acoperire economică ridică așteptări care, dacă nu sunt împlinite, aduc nemulțumire și vot antisistem. În opinia sa, investițiile și veniturile au nevoie de reforma cheltuielilor și de o economie mai competitivă.

## Cabinetul propus urmează să ceară votul Parlamentului

Întrebat pe ce sprijin politic se bazează noul executiv, Bolojan a atribuit configurația propusă hotărârilor luate de președintele Nicușor Dan și de PSD. A amintit și nominalizarea Guvernului Veștea: în opinia sa, aceasta nu a fost în folosul PNL, ci ar fi putut avantaja social-democrații.

Bolojan spune că are cu președintele o relație instituțională normală. A explicat că discuția lor de miercuri seară, la Bruxelles, nu a fost despre votul de învestitură: cazați la același hotel, cei doi au vorbit împreună cu membri ai echipelor despre agenda zilei următoare, inclusiv despre viitorul buget al Uniunii Europene.

Bolojan a declarat, la inaugurarea unui birou al Federației Patronale Române Concordia, că a dorit să îi încurajeze pe cei care lucrează și investesc în România. El consideră că proiectele dificile au nevoie de colaborare între președinte, Guvern și Parlament și că punerea lor în practică necesită timp.

În aprecierea premierului interimar, lipsa unui guvern ar aduce costuri și dificultăți pentru țară, iar obligațiile funcției trebuie să cântărească mai mult decât calculele politice. Bolojan a vorbit și despre răspunderea președintelui pentru ceea ce se întâmplă în țară; dacă va avea mesaje personale pentru acesta, i le va spune direct.

Calendarul indicat de Bolojan în interviul din 16 octombrie plasează votul de învestitură al cabinetului propus de Luca Niculescu în Parlament în săptămâna următoare.