# România are cea mai mare inflație din UE 8,3% și investiții prăbușite cu 55%

> Datele Eurostat arată că România are cea mai mare inflație din UE (8,3%) și la alimente (7,6%). Consumul a scăzut cu 6,2%, iar investițiile bugetare cu 55%.

Publicat: 17 aprilie 2026, 13:16 · Autor: Ionut Badea · Categorie: [Economie](https://jurnalulnational.ro/stiri/economie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/romania-are-cea-mai-mare-inflatie-din-ue-83-si-investitii-prabusite-cu-55/ · Publicație: Jurnalul National

![inflație România](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/04/inflatie-Romania-1776420957-1024x576.webp)

România a ajuns la începutul anului 2026 cu cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și cu cele mai mari scumpiri la alimente. Datele economice oficiale arată o deteriorare generală a nivelului de trai, cu o putere de cumpărare în scădere, un consum contractat și investiții bugetare în cădere liberă.

## Campioni la scumpiri în Uniunea Europeană

Primul semnal de alarmă vine din comparația europeană. Potrivit datelor Eurostat, în februarie 2026, rata anuală a inflației din România a atins 8,3%, un nivel de aproape patru ori peste media UE, care a fost de 2,1%. Nicio altă țară din Uniune nu se apropie de acest nivel, următoarele clasate fiind Slovacia, cu 4,0%, și Croația, cu 3,9%.

Dar presiunea se vede și mai clar la coșul de cumpărături.

În ianuarie 2026, România a înregistrat și cea mai mare inflație alimentară din UE, de 7,6%, în condițiile în care media europeană a fost de doar 2,5%. Următoarele țări în clasament au fost Estonia, cu o creștere a prețurilor la alimente de 6,1%, și Grecia, cu 4,7%.

Scumpirile la alimente s-au accelerat brusc după vara anului 2025. Dacă în mai 2025 inflația alimentară era de 6,7%, aceasta a sărit la 8,0% în iulie și a atins un vârf de 8,9% în august. Deși a urmat o ușoară corecție, nivelul a rămas ridicat, ajungând la 7,6% în ianuarie 2026.

## Consumul și investițiile, în cădere liberă

Scumpirile au lovit direct în buzunarele românilor și au frânat motorul economiei. Datele privind consumul arată o răcire bruscă a cererii, care a trecut pe minus din august 2025 și nu și-a mai revenit. Dacă în iulie 2025 consumul încă înregistra o creștere de 3,5%, în februarie 2026 acesta s-a prăbușit cu 6,2% față de aceeași lună a anului precedent.

Și investițiile finanțate de la bugetul de stat s-au redus abrupt.

Mai exact, în primele două luni din 2026, statul a investit doar 2.596 milioane de lei. Suma este cu 55% mai mică față de cea din aceeași perioadă a anului 2025, când investițiile se ridicau la 5.718 milioane de lei.

## Salariile și pensiile nu mai țin pasul cu prețurile

Eroziunea se vede direct în puterea de cumpărare a veniturilor. În cazul salariului mediu net, puterea de cumpărare a intrat în teritoriu negativ din iulie 2025, ajungând la o scădere de 5,0% în februarie 2026. Cu alte cuvinte, deși salariile au crescut nominal, românii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu banii câștigați.

Însă, probabil cel mai puternic șoc a fost resimțit de pensionari. Puterea de cumpărare a pensiei medii s-a prăbușit spectaculos într-un interval foarte scurt. Dacă în a doua parte a anului 2024 indicatorul înregistra creșteri uriașe, de peste 32%, iar în primăvara lui 2025 încă se menținea la un solid 17%, din septembrie 2025 a trecut brusc pe minus.

În februarie 2026, puterea de cumpărare a pensiei medii era cu 8,3% mai mică decât în anul anterior. Trecerea de la un plus de peste 30% la un minus de peste 8% arată o pierdere foarte puternică pentru pensionari.