# România are internet peste media europeană, dar ocupă ultimul loc la utilizarea serviciilor online ale statului

> Doar 24,1% dintre persoanele de 16-74 de ani au accesat online autoritățile. Indicatorul include și simpla consultare a informațiilor.

Publicat: 26 octombrie 2026, 12:50 · Actualizat: 26 octombrie 2026, 12:38 · Autor: Elena Ungureanu · Categorie: [Actualitate](https://jurnalulnational.ro/stiri/actualitate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/romania-are-internet-peste-media-europeana-dar-ocupa-ultimul-loc/ · Publicație: Jurnalul Național

![Utilizatoare de servicii publice online](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/servicii-publice-online-1024x683.jpg)

**România ocupă ultima poziție în Uniunea Europeană la utilizarea canalelor digitale ale administrației. În ancheta Eurostat din 2025, 24,1% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani accesaseră site-uri ori aplicații ale autorităților în ultimele 12 luni, comparativ cu media europeană de 71,9%, conform datelor prezentate de [Playtech](https://playtech.ro/2026/romanii-stau-pe-internet-dar-sunt-ultimii-din-ue-cand-vine-vorba-sa-si-rezolve-treburile-online-cu-statul/).**

În același an, proporția gospodăriilor conectate la internet acasă ajungea la 95,5% în România, peste nivelul european de 94,8%. Ancheta include gospodăriile în care locuiește cel puțin o persoană din grupa de vârstă analizată.

## Accesarea unei pagini publice intră în statistică, chiar fără o cerere depusă

Indicatorul Eurostat pentru relația cu autoritățile numără inclusiv persoanele care au citit informații pe paginile instituțiilor. Depunerea documentelor sau încheierea unei proceduri sunt doar o parte dintre activitățile cuprinse în această măsurătoare.

Decalajul României față de media Uniunii este de 47,8 puncte procentuale. Pentru comparație, aceeași măsurătoare arată următoarele ponderi:

- Bulgaria: 36% dintre persoanele de 16-74 de ani;
- Italia: 57,7%;
- Danemarca: 98%;
- Serbia, care nu face parte din Uniunea Europeană: 64,2%.

Față de 2023, utilizarea acestor servicii în România a avansat cu 1,5 puncte procentuale, însă a înregistrat o ușoară scădere față de anul anterior. Nivelul românesc reprezintă aproximativ 34% din reperul european.

## Procedurile fragmentate îngreunează folosirea serviciilor

Raportul pentru România întocmit în 2026 de Comisia Europeană consemnează progrese, dar identifică proceduri împărțite între sisteme, cerințe excesive de documente și probleme în circulația datelor între instituții. Competențele digitale reduse restrâng, de asemenea, utilizarea serviciilor.

Raportul companiei de cercetare SeeNext leagă dificultățile administrației digitale de fragmentarea sistemelor informatice, de nivelul competențelor, mai ales în mediul rural, și de neîncrederea în portalurile instituțiilor.

Există aplicații care permit accesarea unor informații fără deplasare la ghișeu. Prin MyCNPP, utilizatorii pot consulta date despre contribuțiile lor și despre pensie.

## Conectarea depășește utilizarea în banking și în educație

Și infrastructura de fibră optică are o acoperire peste nivelul european: 96,3% în România, comparativ cu 74,1% în Uniune. La cumpărături, puțin peste 60% dintre români au făcut minimum o achiziție pe internet într-un an, cu aproape 22 de puncte procentuale peste ponderea din 2021.

Pentru alte activități, datele Eurostat din 2025 arată diferențe față de media europeană. Procentele de mai jos privesc persoanele de 16-74 de ani:

- Competențe digitale cel puțin elementare: 31,8% în România și 60,4% în Uniune. România are cea mai mică pondere din UE;
- Competențe peste nivelul de bază: 11,1% în România, comparativ cu 31,4% la nivel european;
- Cursuri sau resurse educaționale accesate pe internet: 11,0% în România și 32,6% în Uniune;
- Servicii bancare prin internet: 31,0% în România, față de 69,7% în Uniune.

Competențele digitale presupun, între altele, găsirea și verificarea informațiilor, lucrul cu documente și protejarea datelor personale. Indicatorul educațional cuprinde și utilizarea materialelor de învățare, nu doar înscrierea la un curs.

Dotarea școlilor depășește media europeană: în România sunt 10,64 calculatoare la zece elevi, față de 9,04 în Uniune. În licee au fost instalate aproximativ 1.300 de laboratoare inteligente, cu echipamente de robotică și realitate virtuală, finanțarea fiind de circa 100 de milioane de euro.

## Programările medicale online rămân puțin folosite

Datele Eurostat privind sănătatea se referă la 2024. În România, 9,1% dintre persoanele din grupa analizată făcuseră o programare la medic pe internet, față de 39,8% în Uniune. Propriile dosare medicale fuseseră consultate online de 9,9% dintre aceste persoane în România și de 27,7% în Uniune.

Aceste ponderi descriu activitățile populației, nu echiparea informatică a spitalelor. SeeNext identifică drept obstacole lipsa unui portal medical adaptat telefonului și simplu de utilizat, autentificarea electronică dificilă și faptul că o parte dintre oameni nu cunosc serviciile existente.

Perioadele de referință diferă între indicatori. Pentru activitățile bancare, învățare și sănătate sunt analizate cele trei luni dinaintea anchetei. Procentele aferente persoanelor includ întreaga populație vizată, inclusiv neutilizatorii internetului. Valorile Eurostat sunt rotunjite la o zecimală.

## Firmele mari concentrează progresul digital

În 2025, România se afla pe ultima poziție în Uniunea Europeană și la folosirea inteligenței artificiale (AI) în întreprinderi. Cel puțin o asemenea tehnologie era utilizată de 5,2% dintre firmele incluse în cercetarea Eurostat, comparativ cu 20,0% în Uniune.

Cercetarea acoperă întreprinderi din sectoarele selectate, cu minimum zece persoane ocupate. Rezultatul privește această categorie, nu totalitatea firmelor și nici folosirea în scop personal a unor aplicații precum ChatGPT.

Ponderea companiilor cu nivel digital ridicat a ajuns la 14,5%, aproape triplă față de 2021. Progresul este concentrat în companiile mari și în centrele multinaționale. Dintre firmele cu cel puțin zece angajați, 12% oferă personalului cursuri pentru dezvoltarea competențelor digitale, o pondere apropiată de jumătatea mediei europene.

## Indicele SeeNext măsoară separat accesul și rezultatele utilizării

O evaluare distinctă de statisticile oficiale europene apare în raportul SeeNext intitulat: „Digitalisation in Southeast Europe: Beyond Code For More Humanity”. Compania folosește Human-Centered Digitisation Index, un indice propriu care urmărește digitalizarea din perspectiva oamenilor. Sunt comparate numai România, Bulgaria și Serbia, fără ca rezultatele să constituie un clasament oficial al Uniunii.

România primește 53 de puncte, Bulgaria 59, iar Serbia 64. Evaluarea privește sănătatea, educația, serviciile și activitatea profesională. Fiecare domeniu poate contribui cu maximum 25 de puncte la reperul european de 100.

Accesul la tehnologie are o pondere de aproximativ 25% în calcul. Utilizarea cântărește 35%, iar beneficiile concrete și autonomia oferite oamenilor, 40%. Astfel, ultimele două componente adună trei sferturi din punctaj.

În descompunerea scorului prezentată de [Știri de Cluj](https://www.stiridecluj.ro/national/paradoxul-digital-al-romaniei-95-5-dintre-case-au-internet-dar-doar-9-dintre-romani-isi-fac-programarea-la-medic-online-raportul-care-ne-pune-la-zid), România obține 22 de puncte pentru acces, comparativ cu reperul european de 24. La utilizare are 16 puncte, față de 36, iar pentru beneficiile concrete primește 15, în raport cu 40.

Liliya Goranova, care conduce SeeNext Insight, apreciază că România are cele mai bune fundamente dintre țările analizate, dar transformă cel mai slab aceste condiții în rezultate.

Sănătatea este domeniul cu cel mai redus punctaj românesc, 11 puncte din 25. La activitatea profesională, România are 14 puncte, peste Bulgaria, cu 12, dar sub Serbia, cu 22.