În contextul UE, România traversează o perioadă economică instabilă, marcată de dificultăți în gestionarea inflației și menținerea creșterii economice. În analiza recentă realizată de eToro se subliniază riscurile majore la care este expusă economia națională, aceste aspecte necesită lansarea unor reforme urgente.
Care sunt presiunile asupră prețurilor ?
La sfârşitul acestui an, România se confruntă cu tensiuni considerabile între controlul inflației și susținerea creșterii economice. Situația devine un semnal de alarmă pentru liderii momentului, care trebuie să acționeze decisiv pentru a implementa reforme economice necesare.
Inflația anuală a României rămâne cea mai mare din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare moderări observate în luna octombrie 2025. Aproape nimic nu sugerează o scădere semnificativă a ratelor dobânzilor, dobânda de referință fiind păstrată constant la 6,5% pentru 16 luni consecutive de către Banca Națională a României (BNR).
Care este impactul inflației asupra costului vieții
În luna octombrie 2025, inflația rămâne la nivelul întâlnit ultima dată în luna iunie 2023, reflectând creșterea prețurilor la servicii, care au atins 10,52%. În plus, prețurile de consum au înregistrat o creștere lunară de 0,5%. Acest nivel ridicat al inflației ridică îngrijorări cu privire la viitorul apropiat, mai ales în contextul în care perspectivele de reducere a inflației rămân limitate.
Restricții financiare și contextul fiscal
BNR atrage atenția asupra imposibilității de reducere a dobânzilor în viitorul apropiat. Modificările fiscale implementate de Guvern, cum ar fi eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și majorările de TVA și accize, contribuie semnificativ la amplificarea presiunilor inflaționiste. Se preconizează că o reducere semnificativă a inflației ar putea avea loc abia în trimestrul al treilea din 2026, cu o revenire în ținta de inflație a BNR de 1,5-3,5% estimată pentru anul 2027.
Povara măsurilor fiscale și creșterea economică
Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat o creștere timidă, de doar 0,3% față de anul anterior. Măsurile fiscale agresive au influențat în mod negativ consumul. Cu un deficit public semnificativ ce necesită reducere, BNR se confruntă cu limitări în susținerea economică, în timp ce economia suferă sub presiunea unui context internațional instabil. Factorii externi, precum tensiunile comerciale, conflictul din Ucraina și creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa, amplifică riscurile economice existente.
Care este situația României, în contextul european?
Comparându-se cu țările din regiune, România se menține pe primul loc în UE în privința inflației, devansând Bulgaria, Ungaria, Slovacia, și Polonia. În cadrul zonei euro, inflația a înregistrat un nivel de 2,1%, iar singura țară din UE aflată în deflație este Cipru, cu -0,3%.
Bogdan Maioreanu de la eToro remarcă faptul că România are, în prezent, cea mai mare inflație din UE și a treia în Europa, după Turcia și Ucraina.
În acest sens, România își propune să depășească aceste provocări economice prin măsuri integrate care să abordeze inflația și să stimuleze o creștere economică sustenabilă. Factorii de decizie trebuie să echilibreze acțiunile în plan intern și internațional pentru a asigura o stabilitate economică pe termen lung.
Ca imagine, tabloul ar trebui să fie o ilustrație a unui grafic economic care arată fluctuația inflației în România în comparație cu alte țări europene, iar imaginea ar trebui să sublinieze situația economică tensionată din România.
