# Taxa clawback de 32% pune pe butuci industria farma din România

> Taxa clawback, ajunsă la 32%, are un impact devastator asupra industriei farmaceutice din România. Investițiile în 20 de ani nu au depășit 200 mil. euro.

Publicat: 31 martie 2026, 16:09 · Autor: Delia Matei · Categorie: [Sănătate](https://jurnalulnational.ro/stiri/sanatate/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/taxa-clawback-de-32-pune-pe-butuci-industria-farma-din-romania/ · Publicație: Jurnalul National

![taxa clawback](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/03/taxa-clawback-1774966157.webp)

O taxă menită inițial să controleze costurile a ajuns să sufoce producția locală de medicamente. Reprezentanții industriei farmaceutice avertizează că taxa clawback, care a urcat la un nivel de 32%, a devenit un obstacol major pentru orice investiție în sector, cu un impact „devastator” asupra dezvoltării capacităților de producție din România.

## Taxă în creștere, investiții pe loc

Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, trage un semnal de alarmă serios. El susține că taxa clawback a avut un impact „devastator” asupra dezvoltării fabricilor de medicamente din țara noastră. Și cifrele par să-i dea dreptate. Dacă în perioada 2011-2013 nivelul taxei varia între 5% și 11%, în 2019 aceasta explodase deja la aproximativ 32%. Cum vine asta, mai exact?

„Un producător de medicamente ajunge să plătească, pe lângă toate celelalte taxe, încă 32% din valoarea medicamentelor rambursate de Casa de Asigurări de Sănătate”, a explicat Zaharescu în cadrul unei conferințe. Iar situația este cu atât mai complicată cu cât prețurile medicamentelor din România sunt stabilite la nivelul minim european, punând o presiune suplimentară uriașă pe umerii producătorilor.

## Un semnal negativ pentru investitori

Acest cadru fiscal a transmis un mesaj extrem de descurajator pentru oricine ar fi vrut să investească aici. V-ați gândit vreodată de ce nu apar mai multe fabrici de medicamente în România? Ei bine, răspunsul s-ar putea să stea chiar în această taxă. Datele prezentate sunt, pe bune, șocante: în ultimii 20 de ani, investițiile totale în capacități de producție farmaceutică nu au depășit 200 de milioane de euro. Asta în condițiile în care piața medicamentelor a ajuns în prezent la peste 7 miliarde de euro anual.

Diferența este colosală.

Dar Zaharescu o spune cel mai clar: „Un asemenea cadru de reglementare a descurajat complet orice fel de investiție în dezvoltarea de capacități de producție pentru medicamente în România”.

## Cum funcționează paradoxul clawback

La prima vedere, ideea din spatele taxei pare logică. Taxa clawback este un mecanism prin care producătorii de medicamente contribuie la acoperirea diferenței dintre bugetul alocat de stat pentru medicamente compensate și consumul real. A fost introdusă în România la începutul anilor 2010, în contextul presiunilor bugetare și al acordurilor cu instituții financiare internaționale (o măsură de control al cheltuielilor, deci).

Numai că lucrurile au scăpat de sub control. Mecanismul a fost modificat de nenumărate ori, iar nivelul taxei a crescut constant, ajungând să fie considerat de industrie unul dintre cele mai ridicate din Europa. Criticii susțin că, deși scopul inițial a fost stabilizarea bugetului, efectele pe termen lung sunt exact pe dos: retragerea unor medicamente de pe piață și, clar, reducerea investițiilor în producția locală.