# Trump amenință din nou cu ieșirea din NATO. Legea care îi blochează planul > Donald Trump reia amenințările cu retragerea SUA din NATO. O lege din 2024, Secțiunea 1250A, îi interzice să acționeze unilateral fără acordul a două treimi din Senat. Publicat: 7 aprilie 2026, 05:49 · Autor: Ioana Matei · Categorie: [Externe](https://jurnalulnational.ro/stiri/externe/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/trump-ameninta-din-nou-cu-iesirea-din-nato-legea-care-ii-blocheaza-planul/ · Publicație: Jurnalul Național ![retragere SUA NATO](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/04/retragere-SUA-NATO-1775533783-1024x576.webp) Președintele Donald Trump a reluat la începutul lunii aprilie amenințările cu retragerea Statelor Unite din NATO, pe fondul refuzului aliaților europeni de a se implica în operațiunile militare din Strâmtoarea Hormuz. Trump a numit alianța un „paper tiger” în interviuri pentru The Telegraph și Reuters, stârnind reacții imediate la nivel internațional. Însă o ieșire unilaterală este blocată de o lege americană specifică. ## O barieră legală solidă, dar nu invincibilă Legea bugetului apărării (NDAA) pentru anul fiscal 2024 conține o prevedere care interzice explicit președintelui să acționeze singur. Mai exact, Secțiunea 1250A, codificată la 22 U.S.C. § 1928f, îi interzice șefului statului să „suspende, termine, denunțe sau retragă” SUA din Tratatul Atlanticului de Nord fără acordul a două treimi din Senat sau printr-un act al Congresului. Legea, adoptată bipartizan în 2023 sub conducerea senatorilor Tim Kaine (democrat) și Marco Rubio (republican), interzice și utilizarea oricăror fonduri federale pentru a susține o astfel de retragere. Prevederea a fost un răspuns direct la temerile privind o administrație izolaționistă și rămâne în vigoare în 2026, conform rapoartelor Congressional Research Service (CRS). Or, Articolul 13 al Tratatului NATO din 1949 permite oricărui membru să părăsească alianța cu o notificare de un an. Dar legea NDAA din 2024 este prima restricție legislativă de acest tip pentru un tratat major, limitând puterea executivă a președintelui în acest caz specific. ## Dezbaterea constituțională și precedentele istorice Situația constituțională nu este pe deplin clarificată. Președinții americani au retras unilateral SUA din alte tratate, precum Tratatul ABM în 2002 sub George W. Bush sau tratatele INF (2019) și Open Skies (2020) chiar sub Donald Trump. Aceștia au invocat Articolul II al Constituției, care le acordă autoritate în relațiile externe. Biroul de Consultanță Juridică al Departamentului de Justiție (OLC) susține că această putere este exclusivă și Congresul nu o poate limita. Pe de altă parte, Congresul argumentează că poate impune condiții, mai ales pentru alianțe cu implicații majore asupra securității naționale. Până acum, curțile de justiție au evitat aceste dispute, considerându-le „întrebări politice”. Dacă un președinte ar ignora legea și ar trimite notificarea de retragere, ar declanșa o criză constituțională haotică. ## Contextul politic și miza întâlnirii cu Rutte Retorica lui Trump capătă o nouă dimensiune în contextul escaladării conflictului cu Iranul. Mai multe state membre NATO au refuzat să sprijine operațiunile americane din Strâmtoarea Hormuz, invocând lipsa consultărilor prealabile din partea Washingtonului, o încălcare a spiritului de decizie colectivă prevăzut de Articolul 4 al Tratatului. În paralel, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat inițiative diplomatice comune pentru dezescaladare. Secretarul General al NATO, Mark Rutte, va avea o întâlnire cu președintele Trump la Casa Albă miercurea viitoare, potrivit unei informații publicate de Politico pe 3 aprilie 2026. Analiștii de la Politico și Atlantic Council anticipează o întâlnire tensionată, dar pragmatică. Trump este așteptat să preseze pentru o implicare europeană mai fermă în conflictul cu Iranul și pentru accelerarea cheltuielilor de apărare, posibil către o țintă de 5% din PIB. În ciuda retoricii prezidențiale, Congresul american rămâne ferm pro-NATO. Un grup bipartizan de senatori, printre care Jeanne Shaheen, Thom Tillis, Chris Coons și Mitch McConnell, a reafirmat recent angajamentul SUA, declarând că o retragere ar servi exclusiv interesele Rusiei și Chinei. Costurile unei eventuale retrageri ar fi uriașe. Potrivit unui raport din 2025 al International Institute for Strategic Studies (IISS), Europa ar avea nevoie de aproximativ 1 trilion de dolari pe 25 de ani pentru a înlocui capabilitățile militare americane. În același timp, SUA ar pierde baze esențiale, influență globală și un instrument de descurajare, alianța funcționând ca un multiplicator de forță pentru securitatea americană de 77 de ani.