# Turcuș Peter leagă performanțele slabe la PISA de banii pentru școală și de condițiile în care învață copiii

> Turcuș Peter compară finanțarea și programele școlare și descrie cazul elevilor care se trezesc la ora 5 pentru a ajunge la școală la 8.

Publicat: 6 octombrie 2026, 21:25 · Actualizat: 6 octombrie 2026, 21:25 · Autor: Iulia Serban · Categorie: [Educaţie](https://jurnalulnational.ro/stiri/educatie/index.html.md) · Pagina web: https://jurnalulnational.ro/turcus-peter-leaga-performantele-slabe-la-pisa-de-banii-pentru-scoala/ · Publicație: Jurnalul National

![Elevi în timpul testării](https://jurnalulnational.ro/wp-content/uploads/2026/10/rezultatele-romaniei-la-pisa-1024x682.jpg)

**Profesorul de istorie Turcuș Peter susține că rezultatele României la PISA, Programul pentru evaluarea internațională a elevilor, trebuie analizate împreună cu finanțarea școlilor, programa și condițiile în care învață copiii. În intervenția sa din emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”, acesta a pus în legătură performanțele elevilor cu diferențele economice, mediul familial și accesul la școală.**

Comparația cu alte state arată diferențe și în privința studiilor absolvite: 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani din România au o diplomă de studii superioare, față de media OCDE de 43%, potrivit [News BV](https://newsbv.ro/rezultate-pisa-romania-cauze-turcus-peter/).

## Profesorul pune finanțarea în centrul comparației internaționale

Despre resursele alocate educației ca pondere în produsul intern brut, prescurtat PIB, Turcuș Peter, profesor de istorie, a declarat în emisiunea „Culisele Zilei cu Sebastian Dan”: „Dacă ne uităm global, toate aceste teste sunt făcute în țările OECD. România încă nu este un membru OECD și, față de țările OECD care cheltuie mult mai mulți bani din PIB pe educație. România de la an la an scade. La noi se investește în educație 2,6% din PIB, situându-ne sub media OCDE de 4,2%.”

În privința așteptărilor de la sistemul românesc, el a adăugat: „Deci dacă noi vrem să avem rezultate ca țările OECD, dar în același timp scădem finanțarea, este clar că nu putem avea rezultate mai bune.”

Profesorul cere, totodată, ca nivelul de dezvoltare economică al României să fie luat în calcul în comparațiile cu celelalte țări. El amintește progresul economic din ultimii 20 de ani, dar subliniază că acesta nu a ajuns în aceeași măsură în toate regiunile. În evaluarea sa, zonele rurale păstrează dezavantaje economice care se reflectă în condițiile de viață ale copiilor.

## Familia și alimentația influențează învățarea, spune Turcuș Peter

Un copil crescut într-o familie în care părinții citesc și îi citesc de mic are, în opinia profesorului, un mediu favorabil dezvoltării literației, adică a capacității de a citi și de a înțelege un text. Pentru copiii din familii sărace, dezavantajele economice pot continua de la o generație la alta.

Turcuș Peter include între condițiile necesare învățării alimentația potrivită, un mediu fără violență și stimularea educațională. El invocă studii de specialitate când leagă lipsa acestor condiții de dificultățile copiilor de a obține rezultate bune la literație și la științe.

## Naveta începe pentru unii copii înainte de răsărit

Profesorul descrie situația elevilor care se trezesc la ora 5 dimineața pentru a ajunge la școală la ora 8. În exemplul său, aceștia sunt deja obosiți când începe ziua de cursuri.

El compară această situație cu cea a unui copil care se trezește la ora 8, mănâncă și începe lecțiile la ora 9. Invocând rapoarte despre eficiența învățării, Turcuș Peter susține că programul celui din urmă este mai favorabil.

Distanța parcursă până la școală și ora începerii cursurilor ar putea contribui, în aprecierea sa, la rezultatele mai slabe din comunitățile rurale mici și din orașele mici.

## Turcuș Peter preferă comparația cu Polonia

În discuția despre rezultatele bune ale Estoniei, profesorul atrage atenția asupra dimensiunii țării și afirmă că un sfert dintre copiii de acolo participă la învățământul privat. Aceste particularități trebuie luate în calcul înainte ca sistemul estonian să fie folosit drept reper pentru România, consideră el.

Despre alternativa pe care o propune, Turcuș Peter a spus: „Pe când eu consider mult mai potrivită ar trebui să ne uităm la modelul Poloniei, care este tot o țară est-europeană, fost comunistă ca și noi, care au făcut o serie de reforme.”

În Polonia, școlile încep la ora 9 și încheie programul la ora 13, cel târziu la 14, potrivit comparației făcute de profesor. El observă că unele școli românești au deja prima oră de curs la ora 9 și dă exemplul fiului său, elev în clasa a 5-a, care termină orele la 14.

## Programa schimbă momentul în care elevii studiază aceeași noțiune

Pentru rezultatele la matematică, Turcuș Peter cere compararea conținuturilor studiate efectiv. În opinia sa, diferențele dintre programele școlare trebuie luate în considerare atunci când sunt puse alături performanțele elevilor din țări diferite.

El ilustrează aceste diferențe prin momentul studierii teoremei lui Gauss:

- În România, fiul său o studiază în clasa a 5-a.
- În Polonia, aceasta ar fi studiată în clasa a 9-a, potrivit profesorului.
- În Finlanda, aceeași noțiune ar fi abordată în clasa a 10-a, afirmă Turcuș Peter.